1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Agricultura: industrie sau dezvoltare durabilă?

13 ianuarie 2011

De la criza dioxinei din Germania la laptele praf toxic din China şi până la izbucnirea bolii vacii nebune în Marea Britanie, constatăm că drumul alimentelor de la producător la consumator devine din ce în ce mai lung.

https://p.dw.com/p/Qrgr
Imagine: AP

Cum arată o fermă? Majoritatea germanilor au încă în faţa ochilor fermele tradiţionale, dar realitatea artată cu totul altfel. Fermele s-au transformat în adevărate fabrici unde animalele sunt aduse cât se poate de repede la stadiul în care pot fi tăiate şi prelucrate pentru consum. Accelerarea creşterii animalelor se produce în principal prin hrană, adeseori importată.

Nu trebuie să ne mirăm că astfel de practici duc la contaminarea alimentelor cu dioxină, spune ministrul pentru protecţia consumatorului al landului Renania de Nord-Westfalia, Johannes Remmel.

"În cazul dioxinei este evident că mai multe tone au fost prelucrate cu bună ştiinţă în hrana pentru animale. Desigur că ne întrebăm dacă ar trebui să controlăm mai des. Pe de altă parte însă, dacă privim cum întreg sistemul agriculturii industrializate se prăbuşeşte din cauza unui singur furnizor, atunci suntem obligaţi să admitem că aici ceva nu este în regulă."

Într-adevăr: Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 60% din decesele la nivel global sunt cauzate de boli neinfecţioase, precum bolile cardio-vasculare, diabetul sau obezitatea. La rândul lor, acestea sunt adeseori o urmare a alimentaţiei greşite, adică a consumului excesiv de carne, fast-food sau alimente instant.

Însă oferta industriei alimentare este în mare parte generată de cererea consumatorilor, care nu sunt dispuşi să plătească un preţ mai ridicat pentru produse de calitate. Spre exemplu: industria alimentară din Germania a înregistrat în anul 2009 o cifră de afaceri cu 4% mai mică decât în anl 2008. Cantitatea de alimente vândute a fost însă aceeaşi. În concluzie:

"Cantitatea, tonajul sau numărul de bucăţi vândute au rămas la fel. Ceea ce înseamnă că germanii nu au cumpărat mai puţin, ci mai ieftin. Cu toate că valoarea absolută a alimentelor vândute a fost de 6,5 miliarde de euro, industria alimentară a trebuit să accepte diminuarea cifrei de afaceri", explică Jürgen Abraham, şeful Asociaţiei Industriei Alimentare.

Consumatorul cere produse ieftine, iar producătorii se conformează, făcând economii pe unde pot. Însă modelul acesta trebuie reformat - consideră din ce în ce mai mulţi consumatori, dar şi oameni de ştiinţă. Între timp s-a dovedit că agricultura industrializată dăunează mediului şi climei, fie prin defrişări pentru a câştiga teren arabil, fie prin pesticidele sau îngrăşămintele chimice care pătrund în pânza freatică şi poluează râurile. Iar produsele unei astfel de industrii sunt - în final - dăunătoare pentru consumator.

Autori: Helle Jeppesen / Maria Pascu
Redactor: Robert Schwartz