Ahtisaari la Berlin: UE creeaza un cerc vicios pentru Turcia

"Criteriile de aderare trebuie sa fie aceleasi pentru toate statele candidate. Nu exista cazuri individuale. Nici o tara nu are voie sa fie supusa unor criterii mai aspre de aderare decat altele", a declarat la Berlin Martti Ahtisaari, fostul lider finlandez si presedintele Comisiei Independente pentru Turcia.

Speriati de europeni

Din momentul inceperii negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, in octombrie 2005, reformele au incetinit in Turcia, acest trend fiind in mare parte cauza declaratiilor venite din partea unor lideri europeni, care se opun integrarii Turciei in UE, este concluzia celui de-al doilea raport al Comisiei Independente, prezentat la Berlin. Reprezentantii organizatiei s-au referit in special la pozitia Cancelarului Angela Merkel si a Presedintelui Frantei, Nicolas Sarkozy fata de aderarea Turciei.

Atitudinea Uniunii Europene fata de Turcia contrazice deciziile Consiliului European de la Helsinki, din decembrie 1999, conform carora Turcia va fi tratata ca oricare alt stat candidat, iar aderarea va fi unicul scop al negocierilor, considera Albert Rohan, referent in cadrul Comisiei Independente si fost Secretar General al Ministerului austriac de Externe.

"In Turcia, atitudinea negativa din partea catorva europeani a creat impresia ca aceasta tara nu va fi niciodata acceptata, indiferent de evolutia sa. Dorinta de aderare a scazut dramatic in Turcia, de la peste 70% in 2004, la aproximativ 45% in prezent. Dupa 2005, procesul de transformare a stagnat mai mult sau mai putin, de unde rezulta ca UE si-a pierdut puterea de a încuraja schimbari pozitive. Lipsa de reforme a oferit si mai multe argumente scepticilor din Europa, ceea ce creeaza un cerc vicios", a declarat Rohan.

Pasi rapizi spre criteriile de la Copenhaga

Comisia Ahtisaari a remarcat in context schimbarile semnificative, in special cele realizate in perioada 2000-2005, de aliniere la criteriile de la Copenhaga. Acestia s-au referit la politica externa a Turciei, implicarea in misiuni ale UE si NATO, normalizarea relatiilor cu Rusia si cu Statele Unite, dar si imbunatatirea relatiilor cu tarile vecine, in special semnarea unor acorduri, in octombrie anul trecut, care vizau deschiderea granitelor cu Armenia.

Raportul mentioneaza intensificarea schimburilor comerciale intre Turcia si regiunea kurda din nordul Irakului, care ar facilita combaterea organizatiei teroriste PKK si unele eforturi de diminuare a tensiunilor interne cu minoritatea kurda, printre care se numara inaugurarea unui canal de televiziune, care emite 24 de ore in limba kurda. "Actualul guvern Erdogan a facut probabil mai mult pentru kurzi decat oricare alt guvern anterior", spune Albert Rohan.

Turcia- "ostatic al cipriotilor greci"

Una dintre cele mai mari bariere in calea procesului de negociere cu Uniunea Europeana este problematica Ciprului. "Prin faptul ca Ciprul a fost acceptat in UE in 2004, dincolo de statutul sau de tara divizata, a transformat aderarea Turciei intr-un ostatic al cipriotilor greci", au subliniat membrii Comisiei Independente la Berlin.

"Ambii lideri (cel al turcilor ciprioti- Mehmet Ali Talat si cel al grecilor- Dimitris Christophias) sunt niste negociatori constructivi", considera Hans van den Broek, membru al Comisiei Independente si fost Ministru de Externe al Olandei. "Sansele unei reconcilieri sunt in prezent mult mai bune decat erau in timpul fostilor lideri, Rauf Denktas si Tassos Papadopoulos. Totusi, nu a fost gasita inca nici o solutie, desi au avut loc pana acum aproximativ 160 de intalniri. Noi speram ca toti negociatorii implicati in acest proces sunt constienti de consecintele negative colaterale, in cazul in care nu se gaseste nici o solutie."

Autor: Lavinia Pitu
Redactor: Rodica Binder