1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ajutoare peste ajutoare în satul planetar

Petre Iancu7 ianuarie 2005

Ajutoarele internaţionale şi controversele iscate de asistenţa umanitară pentru sinistraţii din Asia de sud-est domină editorialele occidentale de vineri.

https://p.dw.com/p/B16Z
Peisajul provinciei indoneziene Aceh văzut dintr-un elicopter de pe "Abraham Lincoln" trimis cu ajutoare pentru sinistraţii celei mai devastate regiuni sudestasiatice
Peisajul provinciei indoneziene Aceh văzut dintr-un elicopter de pe "Abraham Lincoln" trimis cu ajutoare pentru sinistraţii celei mai devastate regiuni sudestasiaticeImagine: AP

"Kofi Annan şi propriul său Abu Ghraib", intitulează azi cotidianul berlinez Die Welt un rechizitoriu la adresa secretarului general al Naţiunilor Unite care, în pofida masivelor scandaluri abătute asupra organizaţiei mondiale continuă să cadă în picoare precum un hopa-mitică. Ziarul berlinez nu se referă desigur la mânia sinistraţilor din Aceh, ale căror ajutoare au întîrziat azi, aşteptând sosirea lui Kofi Annan, să parvină la destinaţie din pricina închiderii pe ore în şir, din raţiuni de securitate, a aeroportului indonezian din provincia devastată. In schimb, comentariul semnat de Roger Koeppel aminteşte că "Annan a omis să-şi întrerupă la timp concendiul în ciuda cataclismului abătuit asupra Asiei de Sud Est". Net mai grav e "scandalul legat de violarea sistematică de către căştile albastre din Africa a deţinutelor căzute în mâna trupelor de pace ale ONU dislocate în Congo"; scandal despre care "în Europa nu s-a relatat prea asiduu, pentru că în vestul bătrânului continent nu s-a vrut să se dea apă la moară administraţiei Bush şi rezervelor Casei Albe faţă de Naţiunile Unite". Die Welt constată că, după ani de zile, Annan a sfârşit în fine prin a se arăta indignat de învinuirile documentate de un violator francez tradus în justiţie pentru abuzurile sale sexuale din Africa, acest dosar fiind intitulat de Wall Street Journal "programul ONU alimente contra sex". Die Welt relevă că "revoltătoare în context sunt în special ezitările şi tergiversările premergătoare deciziei lui Kofi Annan de a permite investigarea acuzelor de viol" lansate cu ani de zile în urmă la adresa propriilor sale trupe. ”In comparaţie cu secretarul general al ONU, mult hulitul şef al Pentagonului, Rumsfeld, şi-a declanşat ancheta privind cazurile de torutruă de la Abu Gharib net mai rapid şi mai nemilos", admite, onest, comentariul, evidenţiind deosebirea uriaşă dintre "tapajul imens iscat de Naţiunile Unite şi de mediile europene din pricina torturării deţinuţilor irakieni şi tăcerea înconjurînd violurile în masă comise de soldaţii ONU în Africa".

Azi, mai multe ziare, între care Suedeutsche Zeitung din Muenchen şi Neue Zuercher Zeitung din Elveţia continuă să amintească de dosarul Abu Ghraib, criticând probabila desemnare în funcţia de ministru american al justiţiei a lui Alberto Gonzales, fostul consilier juridic al preşedintelui Bush, care în 2002 formulase o interpretare laxă a conceptului de tortură.

Editorialiştii abordează şi azi pe larg asistenţa umanitară acordată sinistraţilor din Asia de Sud est, dar şi implicaţiile lor politice. Neue Zuercher Zeitung semnalează că SUA îşi amplifică în continuare ajutoarele, ”forţele militare americane de pe portavionul Abraham Lincoln aducînd în prezent servicii inestimabile cauzei ajutorării supravieţuitorilor de pe coasta insulei indoneziene Sumatra (regiunea cea mai devastată de cutremurul marin din a doua zi de Crăciun). Zecile de elicoptere americane aprovizionează populaţia din regiunile altminteri inaccesibile. Americanii au pus în mişcare şi nava spital Mercy, cu 1000 de paturi şi zeci de săli de operaţie.

Le Figaro de la Paris atrage atenţia asupra "accelerării istoriei" de către tsunami, asupra apariţiei unui sentiment de apartenenţă a tuturor oamenilor la o comunitate a destinului dar şi "asupra limpezirii obiectivelor politice ale diverselor naţiuni", ziarul evocă eforturile Chinei de a intra într-o competiţie umanitară cu SUA, spre a-şi păstra influenţa în spaţiul asiatic.

Referindu-se la ”satul planetar” în care ne-a propulsat pe toţi valul ucigaş din Oceanul Indian, La Repubblica din Roma consideră că ”imensul sentiment de solidaritate cu victimele catastrofei ascunde şi un simţământ difuz de vinovăţie resimţit de cei care azi se întreabă oare de ce ei? Şi nu noi?" Der Bund din Elveţia notează în aceiaşi ordine de idei: "Seismul marin,.... la care comunitatea internaţională n-a reacţionat normal...a fost o catastrofă politic corectă, uşor utilizabilă întru calmarea conştiinţelor chinuite de toate nedreptăţile acestei lumi. Dezastrul normal e altfel", mai notează cotidianul helvet, care, între altele, aminteşte ”de genocidul din Darfur, şi complexele interese naţionale care împiedică solidarizarea cu victimele lui”. Şi Berlingske Tidende din Copenhaga ori Berliner Zeitung avertizează ţările bogate că mai există şi alte catastrofe umane sau naturale reclamând asistenţă. Iar conservatorul Frankfurter Allgemeine Zeitung din Germania prevede pericolul ca ajutoarele să creeze în Asia de sud-est noi dependenţe, în loc să contribuie la impulsionarea iniţiativei personale a sinistraţilor. In răstimp cotidianul de stânga Frankfurter Rundschau speră ca solidaritatea fără egal a Comunităţii Internaţionale şi noua apropiere produsă de cataclism între SUA şi ONU "să frângă" ceea ce ziarul califică drept "fixarea nesănătoasă a politicii globale asupra terorismului".

Analiştii consacră spaţii şi situaţiei din Orientul Mijlociu, şi în special alegerilor irakiene şi palestiniene. Cotidianul de stânga The Guardian din Londra relevă că scrutinul irakian e "începutul unui îndelungat proces, care trebuie pus în mişcare cât mai rapid". Ziarul pledează aşadar în favoarea derulării la timp a alegerilor, care ar putea frâna elanul insurgenţilor determinând crearea unui guvern legitim, în vreme ce taz din Berlin crede că scrutinul nu ar reprezenta ”decât o demonstraţie în favoarea sau împotriva trupelor de ocupaţie”.

In ce-l priveşte pe cel palestinian, observatorii prevăd că probabilul învingător, Mahmud Abbas va avea o sarcină grea fiindcă, după cum scrie La Croix, fără s-o recunoască deschis, el "va trebui să se dezbare de înţepenirea moştenită de la Arafat şi să-şi procure multa autoritate necesară confruntării cu adepţii terorismului".