Aleşii europeni cedează în faţa guvernelor naţionale

O creştere de şase procente a resurselor comunitare dar, mai ales, un cuvânt de spus în elaborarea bugetului pentru anii 2014-2020 - acestea au fost cele două condiţii pe care parlamentarii europeni le avansaseră Consiliului European, în noiembrie, stârnind furia unora dintre capitale. Principalii contributori la bugetul comunitar, în frunte ce Marea Britanie, au invocat măsurile naţionale de austeritate ca argument împotriva pretenţiilor cantitative emise de Legislativ, europarlamentarii acceptând, în final, ca anul 2011 să aducă doar un plus de 2,91% sumei de care va dispune Uniunea Europeană. În schimb, deputaţii au insistat asupra prevederilor incluse în Tratatul de la Lisabona, cerându-şi dreptul de a controla şi influenţa deciziile referitoare la resursele multi-anuale ale Uniunii. Tot Marea Britanie a fost vioara întâi a protestelor, în acest punct, susţinută fiind de Suedia şi Olanda.

În penultima săptămână de activitate din acest an, însă, negociatorii guvernelor şi cei ai Parlamentului s-au întâlnit în mai multe rânduri şi o vor mai face-o şi zilele acestea, în aşa fel încât plenul Legislativului să poată vota bugetul pentru anul viitor pe 15 decembrie, cu doar o zi înaintea Consiliului European de la Bruxelles. În absenţa unui consens, cheltuielile din 2011 se vor efectua în baza bugetului pe anul 2010, totalul urmând a fi egal împărţit la 12 luni. Aceasta poate însemna blocarea unor programe, între care noul serviciu diplomatic, sau subfinanţarea unor domenii cum ar fi dezvoltarea regională sau agricultura.

Fostul comisar pentru dezvoltare regional, Danuta Hübner, care deţine, în prezent, şefia comisiei de resort din Parlamentul European, este, însă, optimistă: "Cât timp mai e şi o singură şansă de a avea o înţelegere şi, implicit, un buget normal, trebuie să o exploatăm. Altfel va fi foarte dificil de lucrat politici de dezvoltare cu sistemul de douăsprezecimi. Am încredere în înţelepciunea şi responsabilitatea instituţiilor europene. Nimeni nu trebuie să sufere, aşa că e nevoie de un compromis al politicienilor pentru a avea un buget bun pentru 2011 şi unul decent pentru perioada de după 2013, pentru viitoarea perspectivă financiară. Doar astfel va exista un suport financiar decent din partea bugetului pentru fondurile de coeziune, pentru strategia baltică sau cea a Dunării".

Cel mai probabil se va ajunge în acel punct în care parlamentarii vor vota bugetul sub promisiunea consultării la elaborarea bugetului multianual, pentru intervalul 2014-2020. Capitalele rămân, însă, ferme pe poziţie: aleşii europeni nu vor avea putere decizională în procesul de eşantionare a fondurilor.

Frank Engel, membru al grupului popularilor din Parlamentul European avertizează, însă, că "unele state europene au impresia că sunt mari, la nivel internaţional. Or, la nivel internaţional nu mai există state europene mari. Germania este la fel de mare ca Vietnamul iar în 15 ani, Vietnamul va fi de două ori mai mare decât Germania şi de două ori mai puternic economic. Europa are nevoie de o distribuire clară a competenţelor între statele naţionale şi instituţiile comunitare, mai clară decât ce prevede Tratatul de la Lisabona. Există domenii în care Europei trebuie să i se acorde întâietatea. Sunt domenii în care nici unul dintre statele membre nu va mai putea face faţă pe cont propriu. Pur şi simplu nu mai putem susţine într-una că tot ce fac statele naţionale este bine, tot ce face Europa este rău. Prea mulţi politicieni comunică astfel - şi aşa nu se mai poate".

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz