1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Alegeri în Europa de est

Ute Schaefer/Catrinel Preda11 octombrie 2004

Riscul ca Uniunea Europeană să se învecineze cu state de tip poliţienesc

https://p.dw.com/p/B1bf
Preşedintele Alexander Lukaşenko
Preşedintele Alexander LukaşenkoImagine: AP

O monarhie de tip medieval în mijlocul Europei?. Ca vecini, despoţi pe viaţă, care vor să-şi arunce ţara în trecutul sovietic?. Pericolul există în Belaraus , Ucraina şi republica Moldova. Regimurile din cele trei state estice vor ca acestea să revină la epoca de piatră din era sovietică. Pericolul cel mai mare există în republica Moldova şi în Belarus. Preşedintele Lukaşenko şi-a izolat ţara. Locuitorii din Belarus nu mai au cum să afle prin mass-media ceva despre Europa. Cine poate, pleacă din această ţară. După zece ani de domnie a lui Lukaşenko nu există nici o speranţă de schimbare politică. Fostul director de colhoz căruia îi place să se îmbrace în uniformă de mareşal seamănă nu doar ca fizic cu Brejnev. Resovietizarea ţării este scopul declarat al lui Lukaşenko. Parlamentul de la Minsk nu mai are nici un fel de prerogative, iar libertatea presei este inexistentă. Un întreg şir de politicieni din opoziţie ai dispărut în ultimii ani. In universităţi a fost introdus învăţămîntul ideologic. In întreprinderile mai mari de zece salariaţi există un însărcinat cu probleme ideologice. Serviciul secret poartă vechiul nume sovietic de KGB iar membrii lui sunt pretutindeni. Lukaşenko a anunţat pentru acest an o creştere economică de zece la sută , o cifră fantezistă, dat fiind că în statisticile economiei planificate din Belarus nu sunt luate în consideraţie branşele nerentabile. Această ţară se află pe cale de a deveni un stat poliţienesc, avertizează opoziţia, care pe bună dreptate critică Uniunea Europeană că nu a găsit o strategie comună faţă de regimurile dictatoriale. In timp ce Rusia duce o politică foarte activă în cele trei state, fie ca mediatoare în conflictul transnistrean din republica Moldova, sau în cumpărarea de întreprinderi nerentabile din Belarus, ca şi în campania elctorală din Ucraina, Europa pare a nu avea nici un fel de idee în acest sens. Pentru a nu supăra Moscova Europa a adoptat o poziţie reţinută, se plînge opoziţia din cele trei state. Alt motiv îl constituie şi faptul că Europa nu ştie cum să se poarte cu astfel de state. La Bruxelles s-a sperat zadarnic ani de zile că va avea loc o schimbare rapidă . Este nevoie ca Europa să adopte o poziţie clară, ceea ce înseamnă că ea trebuie să sprijine financiar şi structural opoziţia şi să-i combată acolo unde-i doare mai tare şi anume în comodităţile lor , pe dictatori. De ce trebuie să primească preşedintele Lukaşenko viză pentru Austria, ca să vină la ski? . Nici în Belarus şi nici în republica Moldova nu pot avea loc schmibări politice fără presiuni din afară. Doar prin aplicarea de sancţiuni nu se atinge acest obiectiv. Dacă în Ucraina candidatul opoziţiei Victor Iuşcenko va ieşi victorios în alegeri, Bruxellesul va trebuie să-l sprijine în mod deschis, pentru a demonstra şi statelor vecine că merită să fie insturat un regim democratic. Vecinii Europei din est sunt state de risc. Ele exportă riscuri de securitate mai ales în direcţia Occidentului. Din 47 de milioane de ucrainieni, 7 milioane trăiesc legal şi ilegal în Vest. Firmele din Belarus vînd arme în toată lumea. In traficul de arme sau de droguri ,Ucraina este ţara de tranzit numărul unu. O politică consistentă a Bruxellesului faţă de noii vecini din răsărit trebuie să promoveze schimbarea democratică în primul rînd în interesul ei funcial.