1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Alegeri contestate

Petre Iancu1 decembrie 2004

Cum se văd alegerile româneşti şi acuzele de fraudă în presa apuseană de limbă germană?

https://p.dw.com/p/B16x
Candidatul alianţei Dreptate şi Adevăr Traian Băsescu (alături de soţia sa) revendică repetarea alegerilor din pricina fraudelor comise
Candidatul alianţei Dreptate şi Adevăr Traian Băsescu (alături de soţia sa) revendică repetarea alegerilor din pricina fraudelor comiseImagine: AP

Năstase recunoaşte că s-au produs ”probleme” la alegeri, titrează azi Frankfurter Allgemeine Zeitung. Deşi, cu excepţia elveţianului Neue Zuercher Zeitung ziarele occidentale se ocupă în continuare, în primul rând, de criza ucraineană, apoi de fundamentalismul islamic şi impactul său asupra Europei, precum şi de maladia sida, marile cotidiane de limbă germană oferă spaţii şi fraudelor afectând scrutinul românesc. In ce-l priveşte, ziarul din Zuerich enunţă pe prima sa pagină obiecţiile iscate de trucarea alegerilor în România, reliefînd că ”alianţa-democrat-liberală a revendicat repetarea alegerilor din pricina neregularităţilor comise”. La rândul lor, guvernanţii social-democraţi ”au calificat protestul opoziţiei drept o manevră riscantă pe model ucrainean”. Ziarul semnalează amânarea publicării rezultatului oficial al votului în urma contestaţiilor opoziţiei. In ce priveşte acuzele guvernanţilor, liderul opoziţiei, Traian Băsescu, le-a respins, subliniind că ”alianţa D.A. nu urmăreşte să creeze o situaţie ucraineană, că n-a lansat alegătorilor ei un apel la manifestaţii în masă şi că frauda electorală trebuie rectificată pe cale politică”.

Ziarul din Zuerich reia estimarea lui Băsescu, potrivit căreia partidul său a constatat falsificarea prin mijloace electronice a cel puţin 160.000 de sufragii atribuite prin manipulare lui Adrian Năstase şi cererea liderului opoziţiei de traducere în justiţie a Directorului Institutului Naţional de Statistică. Potrivit lui Băsescu, ”lupta sa nu mai vizează doar obţinerea preşedinţiei, ci refacerea democraţiei în România”. Ca şi ceilalţi observatori, ziarul reia şi declaraţiile OSCE, scriind că ”reprezentanţii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa s-au străduit marţi să adopte o poziţie reţinută. Cu toate acestea ei au admis că s-au produs probleme procedurale care, spre deosebire de alegerile din trecut, au uşurat mult posibilitatea unor voturi repetate”. Neue Zuercher Zeitung scrie în continuare: ”exact acest reproş e întărit de observaţiile asociaţiei Pro Democraţia, o organizaţie versată în observarea de alegeri, ale cărei înrregistrări video înfăţişează muncitori din Vîlcea transportaţi cu autobuzul de la un local de vot la altul şi forţaţi să depună sufragii repetate spre a nu se confrunta cu perspectiva concedierii”. Ziarul observă că ”înregistrările video n-au fost difuzate de cele 4 posturi de televiziune care, apropiate de guvern, acoperă întregul teritoriu naţional”. In fine, cotidianul din Zuerich notează că Adrian Năstase n-a exclus posibilitatea comiterii de iregularităţi, stăruind însă că ele n-ar pune sub semnul întrebării avantajul partidului său asupra alianţei, avantaj pe care l-a estimat la o jumătate de milion de voturi. Referindu-se la eventualitatea acceptării rezultatului oficial al alegerilor, Neue Zuercher Zeitung relevă că şi în acest caz, PSD nu va putea guverna doar alături de unguri, ci va avea nevoie şi de sprijinul PRM. Or, ”atât guvernanţii cât şi alianţa au exclus o eventuală alianţă cu partidul lui CV Tudor”. Şi cotidianul scrie în concluzie: ”ca atare nu ştie nimeni cum se va putea ajunge în nRomânia la formarea unui guvern capabil să funcţioneze”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung din Muenchen constată din subtitul că se estimează că ”între 2 şi 5 procente din sufragii au fost manipulate în România” şi reia aprecierea lui Traian Băsescu, potrivit căreia PSD şi candidatul său, Adrian Năstase ar putea să beneficieze de circa 350.000 de voturi obţinute prin escrocherie. In chestiune, potrivit opoziţiei, sunt circa 17.559 de localuri de vot cu liste suplimentare, făcînd posibile voturi repetate. Ziarul din Frankfurt se referă şi la obiecţiile delegaţiei OSCE, al cărei şef, Gerald Mitchell a regretat în luarea sa de atitudine ”că nu s-a motivat eliminarea carnetelor de alegător, ceea ce, împreună cu posibilitatea de a vota în orice local, a deschis poarta fraudei”. Şi Frankfurter Allgemeine Zeitung din Muenchen îl citează pe şeful asociaţiei Pro Democraţia, care a estimat că trucurile folosite ar fi afectat între 2 şi 5 la sută din sufragii, observatorii organizaţiei fiind ”ameninţaţi şi împiedicaţi să-şi facpă treaba în multe localuri de vot”. Ziarul se referă apoi la ”turismul electoral efectuat la bordul unor autobuze şi la decizia Pro Democraţiei ca, în semn de protest, să nu-şi mai pună la dispoziţie observatorii în cadrul scrutinului de balotaj de la 12 decembrie”. In final, ziarul din Frankfurt notează că, ”deşi premierul a admis că s-au produs ”probleme” la alegeri, ele n-ar fi influenţat, potrivit lui, dezbnodământul alegerilor”, iar Mircea Geoană, candidatul PSD la şefia executivului a respins criticile Pro-Democraţiei şi ale altor organizaţii nonguvernamentale, calificându-le drept ”părtinitoare”.

La rândul său, Sueddeutsche Zeitung din Muenchen reia acuzele privind lipsa de corectitudine a scrutinului românesc, inclusiv cele vizand programul informaţional utilizat. Ziarul bavarez îl citează pe de altă parte pe Miron Mitrea potrivit căruia alegerile ar fi fost cât se poate de corecte”, în vreme ce atitudinea lui Băsescu ar fi ”primitivă”. Citim în continuare: Dar Mitrea a admis că s-a înrtregistrat un număr mare de voturi anulate î n speţă circa 500.000 pentru Camera Deputaţilor, 300.000 pentru Senat şi 200.000 pentru preşedinţie. Incă înainte de scrutin, mai scrie ziarul ”au existat numeroase rapoarte privind existenţa unor iregularităţi”. Cotidianul aminteşte în context ”de uşurinţa îndepărtării autocolantelor şi de eventualitatea unor votări repetate, precum şi de alerta OSCE, care-şi manifestase îngrijorarea în legătură cu eliminarea carnetelor de alegători”.