Alegeri locale în landurile Berlin şi Mecklenburg Pomerania Anterioară

Angela Merkel poate respira uşurată. Cancelarul federal trebuia să se aştepte la nişte lovituri dure pentru măsurile şi intenţiile nepopulare ale cabinetului său. Dar totuşi, pierderile au fost minore. Uniunea Creştin Democrată a pierdut câteva puncte procentuale faţă de alegerile anterioare. SPD-ul a avut un rezultat destul de prost în Mecklenburg, dar a ieşit destul de bine la Berlin. Motivele pentru această evoluţie sunt de regăsit în politica locală a ultimilor ani.

Unul dintre acestea a fost evidenţiat de specialiştii institutelor de sondare a opiniei, încă dinaintea alegerilor: Alegătorii au dorit să-i aibă în continuare în funcţie pe prim miniştrii actuali. În Berlin chiar într-o proporţie mai mare decât în Mecklenburg Pomerania Anterioară. Dar majoritatea a dorit în acelaşi timp să aibă un alt partener de coaliţie: În Mecklenburg Uniunea Creştin Democrată, iar în Berlin pe ecologişti.

Ar fi greşit să deducem din rezultatele acestor alegeri, că nemulţumirea alegătorilor se datorează exclusiv politicii federale. Mai degrabă, oamenii au fost dezamăgiţi de guvernarea landului lor, şi au acordat voturile unor partide care nu sunt reprezentate nici pe plan federal, nici pe plan local. În ambele landuri, liberalii FDP s-au bucurat de sufragii numeroase, iar preşedintele acestora, Guido Westerwelle, şi-a văzut confirmată opoziţia dură faţă de marea coaliţie. Ecologiştii au avut rezultate de invidiat în Berlin, iar extremiştii de dreapta de la NPD au înregistrat un rezultat, pentru ei extraordinar, în Mecklengurg.

Succesul acestora trebuie privit în contextul protestelor vehemente din campania electorală. La Berlin, partide precum cel al pensionarilor, sau NPD-ul s-au bucurat chiar de mai multe voturi. Singura diferenţă este aceea, ca în Mecklenburg, extremiştii au reuşit să se situeze deasupra barierei de 5% din sufragii, şi astfel să intre în parlamentul local. Rezultatul NPD-ului este un motiv serios pentru a analiza în profunzime evoluţiile de pe eşicherul politic extrem de dreapta. Dar în acelaşi timp, trebuie evitat riscul de instaurare a unei panici generale, cum că neonaziştii ar reveni la putere în Germania. Extremiştii de dreapta au intrat des în diferite parlamente locale, şi au zburat la fel de repede.

Până în primăvara anului 2008, nu vor mai avea loc alegeri importante în Germania. Guvernul federal are astfel ocazia de a-şi impune agenda politică fără a se sinchisi de stări de spirit de moment. Dacă rezultatul va fi convingător, atunci ambele partide ale marii coaliţii pot spera să aibă şi la alegerile federale din 2009 o majoritate în parlament. Dacă nu, atunci vor fi repercusiuni serioase din partea alegătorilor.