Alegeri pe muchie de cuţit?

”Bush senior i-a oferit odinioară Germaniei un partenierat la conducere. Trrebuie să fie foarte mult de atunci. Fiului său, actualul preşedinte al SUA, nici prin minte nu i-ar trece să-i propună Germaniei o asemenea favoare”, susţine azi cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, comentând, sub titlul edificator: ”Prieteni”, presistenţa disensiunilor transatlantice.

Reliefând că SUA s-au raliat făţiş opoziţiei Italiei faţă de accesul Germaniei în clubul membrilor permenenţi ai Naţiunilor Unite, ziarul scrie: ”remarcabilă în context e justificarea acestei poziţii de către şeful diplomaţiei americane, Colin Powell, care a declarat textual că ”America nu-şi uită prietenii”. Şi ziarul din Frankfurt se întreabă în ce măsură toate acestea nu sunt preţul plătit de americani pentru sprijinul italian acordat SUA în campania irakiană. Şi în ce măsură Berlinul se mai bucură oare de prietenia preşedintelui republican”. Citim în continuare: ”guvernul german a încercat până acum să acrediteze ideea, potrivit căreia politica irakiană a republicii federale, susţinută de majoritatea populaţiei germane, (de a refuza partriciparea la campania irakiană) nu va provoca Germaniei nici un fel de pagube politice. Dar devreme ce Germania îşi arogă dreptul de a-şi urmări propriile interese, declarând, în plus, că epoca recunoştiinţei e de domeniul trecutului, nimic nu-i împiedcă pe alţii să facă şi ei, acelaşi lucru. Ce fiasco politic şi diplomatic s-ar produce dacă America s-ar răzbuna cu adevărat”, exclamă în final ziarul din Frankfurt. Ziarul bavarez Sueddeutsche Zeitung crede că Germania a greşit în această privinţă, neconvingându-l pe Colin Powell înainte de a ieşi în arena internaţională şi de a-şi prezenta public dorinţa de a obţine un mandat permanent în Consiliul de Securitate ONU. "Fiindcă într-o bătălie deschisă Germania", scrie ziarul, "nu poate în nici un caz câştiga".

In ce-l priveşte pe preşedintele Bush, actualul şef al Casei Albe se bucură în sondajele de opinie de un uşor avantaj în faţa contracandidatului său democrat, relevă azi Neue Zuercher Zeitung, în timp ce alţi observatori cred că alegerile americane sunt pe muche de cuţit.

Cotidianul elveţian atrage atenţia asupra statelor cheie, în care bătălia electorală americană riscă să rămână deschisă până în ultima clipă. Potrivit unui sondaj publicat de cotidianul american Washington Post, - o publicaţie nu tocmai prietenoasă faţă de Bush - citată de ziarul din Zuerich, candidatul democrat John Kerry s-ar bucura în câteva din aceste state cheie de un plus de simpatii.

Acelaşi ziar semnalează arestarea în Spania a unor islamişti suspecţi de terorism. Pentru ca tot Neue Zuercher Zeitung să informeze pe prima sa pagină pe larg despre sentinţa Curţii Constituţionale Germane care a vexat Curtea Europeană pentru drepturile omului de la Strassbourg, susţinînd că justiţia germană nu e obligată să transpună oricând şi în orice caz dreptul internaţional. In acest context Sueddeutsche Zeitung din Muenchen consideră că judecătorii Curţii Surpeme Germane s.au angrenat într-o veritabilă luptă pentru putere cu omologii lor de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strassbourg. Iar Osnabruecker Zeitung relevă ce ”deznodâmânt fatal ar avea eventualitatea ca Rusia ori Turcia să se prevaleze de exemplul Curţii Constituţionale Germane” şi să respingă ori să relativizeze de asemenea sentinţele Curţii Europene pentru Drepturile Omului de la Strassbourg.

Acelaşi cotidian german se ocupă azi pe larg de criza apărută la Opel şi de succesul grevei spontane de la fabrica din Bochum, care a reuşit să obţină din partea managmentului american promisiunea de a se încerca salvarea locaţiei renane a fabricii de automobile aparţinând de General Motors cu condiţia ca uzina din Bochum să devină rentabilă.

”Nori negri de-asupra Germaniei", titrează cotidianul roman La Repubblica”, pe marginea crizelor de la Opel, a pericolului unor demiteri în masă la concernul Karstadt şi a perspectivelor economice ale Republicii Federale, ţară în care climatul social e împovărat oricum, scăderea veniturilor fiscale va determina Berlinul să violeze din nou prevederile pactului de stabilitate, iar Bundesbank e îngrijorată de efectele economice ale preţului ridicatb al petrolului”.

In fine, ziarele vesteuropene dedică spaţii ample farsei electorale din Belarus , ziarul madrilen El Pais calificându-l pe autoritarul lider din Minsk drept ”nepoţelul lui Stalin”. In context ziarul notează că ”Lukaşenko mizează pe alianţa cu Rusia, care”, culmea, ”a acceptat rezultatul recentului referendum”, menit să-i permită preşedintelui din Belarus să modifice constituţia şi să se mai menţină preţ de un al treila mandat la cârma ţării. Faptul că Rusia a acceptat rezultatul plebisicitului ”relevă că pentru şeful Kremlinului, Vladimir Putin, democraţia nu e una din priorităţile sale”. Comentând simulacrul de referendum înscenat de regimul despotic de la Minsk, New York Times titrează: "Un scrutin ruşinos". Ziarul revendică din partea occidentului să-i încurajeze pe cetăţenii din Belarus să-şi dorească o conducere mai bună.

Ziarele britanice adoptă poziţii divergente faţă de cererea americană de transfer de trupe britanice în zonele centrale, periclitate ale Irakului. In timp ce ziarul de stânga The Guardian favorizează satisfacerea solicitării americane, Financial Times din Londra o respinge, opinînd că nu e cazul ca Marea Britanie să scoată castanele din foc pentru eşuata strategie irakiană a SUA. Iar parizianul Le Monde observă că rugămintea americană "pune în dificultate guvernul londonez al lui Tony Blair", care se confruntă cu o dilemă politică, devreme ce, la două săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale de peste ocean, ar putea crea impresia că îi oferă o mână de ajutor preşedintelui Bush, în cazul în care ar da curs cererii americane.

In atenţia observatorilor se mai află şi conflictul din Orientul Apropiat, despre care olandezul de Volkskrant din Haga publică azi un editorial memorabil. ”Intre israelieni şi palestinieni nu se va încheia pacea atâta vreme cât cele două părţi nu se arată gata să admită propriile lor contribuţii la acest conflict. Palestinienii au sentimentul că SUA îi consideră unidimensional drept terorişti, iar Israelul că Europa îl tratează tot mai mult ca şi cum ar fi un stat paria. Pe drept sau pe nedrept, ambele părţi se simt tot mai agresate şi acceptă tot mai puţin autocritica. Poate că a venit vremea ca şi Comunitatea Internaţională să se întrebe unde anume greşeşte şi cum ar putea aborda conflictul israeliano-palestinian într-un mod mai echilibrat”.