Alegerile din Moldova în vizorul comunităţii internaţionale

În aceste zile la Chişinău se află raportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Josette Durrieu şi Andre Kvakkestad. Vizita inopinată a celor doi oficiali europeni a surprins autorităţile exact în momentul în care "încurajau", prin metode tipice epocii staliniste, directorii principalelor posturi de radio şi televiziune să facă declaraţii publice de neimplicare în alegeri.

Vizitele întreprinse în ultima vreme la Chişinău de către oficialii americani şi europeni, dar şi cea a preşedintelui României Traian Băsescu au avut un scop clar – să încurajeze autorităţile comuniste să renunţe la eventualele planuri meschine de fraudare a alegerilor. Deşi la prima vedere dau semne de asimilare a acestui mesaj, guvernanţii moldoveni continuă tacit lupta politică după modelul bolşevic. Ajunşi în pragul alegerilor, comuniştii şi-au dat seama că mai există câteva instituţii de presă influente care le-ar putea crea probleme de imagine. Sarcina de a tempera avântul anticomunist cu care au intrat în campanie aceste instituţii de presă i-a revenit Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Acest consiliu este compus din 9 membri – trei dintre care au fost numiţi de către preşedintele Voronin, încă trei de majoritatea parlamentară comunistă şi ceilalţi trei de către Consiliul Superior al Magistraturii, care de asemenea şi-a dovedit obedienţa faţă de actualul regim.

Sarcina de partid primită de Consiliul Coordonator al Audiovizualului a fost să reducă cât mai mult posibil impactul mass-media neînregimentate politic asupra electoratului. Există informaţii conform cărora, în momentul în care vicepreşedintele Consiliului, Arhip Cibotaru, a primit această indicaţie, lui i s-a făcut rău şi a fost luat de salvare chiar din biroul şefului statului. Întâmplător sau nu, a doua zi după acest incident, preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Ion Mihailo, a început recepţionarea “înştiinţărilor” de neimplicare în alegeri, din partea posturilor de radio şi de televiziune.

Această delimitare pretins benevolă a directorilor instituţiilor audiovizuale de la cel mai important eveniment politic al anului este condamnată de preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, Valeriu Saharneanu. El susţine că prin aceste manifestări egoiste directorii conformişti, laşi sau şantajabili au trădat interesul publicului în momentul cel mai oportun.

Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Ion Mihailo, este, însă, de altă părere. În opinia sa, instituţiile audiovizuale trebuie să facă business şi nu politică.

“În zadar oamenii fac din aceasta o tragedie. Refuzul instituţiilor mass-media de a se implica în alegeri este un drept prevăzut de Codul electoral, prevăzut de Concepţie... Să ne dăm seama că mai există şi în ţara aceasta capital privat. Şi haideţi să-i dăm voie capitalului privat să acţioneze în conformitate cu legile capitalului privat – cu business-ul!"

Aceste măsuri disperate ale exponenţilor actualei guvernări trădează starea de isterie ce le este provocată de condiţiile tot mai asemănătoare cu cele din ajunul alegerilor din Ucraina. Pătrunderea cu succes a culorii oranj în Basarabia a fost urmată, la fel ca şi în Ucraina, de constituirea câtorva organizaţii non-guvernamentale puternice menite să monitorizeze buna desfăşurarea a campaniei electorale. Una dintre aceste organizaţii este “Coaliţia 2005 – pentru alegeri libere şi corecte” din care fac parte peste 120 de ONG-uri şi care este finanţată deschis de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională şi de Ambasada SUA la Chişinău. Cea de-a doua organizaţie ce displace puterii este Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova care începe astăzi campania itinerantă “Cetăţeni pentru alegeri libere şi corecte” şi care este finanţată de Ambasada Regatului Unit al Ţărilor de Jos cu reprezentanţa la Kiev.

Graţie reacţiilor venite de peste ocean, primele două rapoarte de monitorizare a campaniei electorale elaborate de “Coaliţia 2005” au avut efect devastator pentru actuala putere, iar ieri această organizaţie a difuzat un comunicat de presă în care scoate la iveală un nou abuz al guvernării. Este vorba de o indicaţie dată de Guvern prin care instituţiile publice ale statului, de orice nivel, sunt obligate să aboneze tiraje enorme ale ziarelor "Comunistul", “Moldova Suverană” şi “Nezavisimaia Moldova” – ultimele două fiind oficioase guvernamentale.

Deşi Voronin încearcă să pară receptiv la sugestiile occidentalilor ce ţin de necesitatea organizării unor alegeri libere şi corecte, condiţie care l-ar putea ajuta să evite soarta lui Şevarnadze în Georgia sau Ianukovici în Ucraina, cei doi raportori ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care se află în aceste zile la Chişinău nu par deloc încântaţi de starea în care au găsit instituţiile democratice din Republica Moldova. Josette Durrieu le-a cerut ieri membrilor Comisiei Electorale Centrale să asigure accesul egal pentru toţi concurenţii electorali la instituţiile publice ale presei şi să nu admită nereguli care să pună sub semnul întrebării valabilitatea alegerilor. Ea a atenţionat că va monitoriza personal reflectarea campaniei electorale de către instituţiile publice ale presei.