Alianţă pentru pentru Munţii Apuseni

Legea a fost propusă de doi senatori de la Cluj, îngrijoraţi că proiectul minier ar putea distruge frumuseţea Munţilor Apuseni. Separaţi de atîtea lucruri, mereu adversari iredictibili fie în Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca, fie în Parlamentul de la Bucureşti, Peter Eckstein (UDMR) şi Gheorghe Funar (PRM) au semnat totuşi împreună un proiect de lege care interzice folosirea cianurilor în procesul de extragere a aurului. Se ştie din multe precedente nefericite că tehnica aceasta este otrăvitoare. În esenţă ea constă în excavarea unor uriaşe cantităţi de pămînt, practic munţi întregi, şi apoi spălarea rocii cu cianuri în lacuri artificiale.

Proiectul iniţiat de compania Gold Corporation la Roşia Montana se află deocamdată într-un stadiu incert. Opoziţia hotărîtă a unui grup de localnici şi proasta publicitate care i s-a făcut în afara ţării i-a slăbit credibilitatea în faţa propriilor investitori. Totuşi mediul politic corupt din România mai lasă cîteva speranţe companiei Gold Corporation. Altfel spus, această companie, animată de un cinism robust, intenţionează ca prin procedee bine-verificate să-i convigă pe responsabilii politici să-şi dea acordul pentru începerea exploatării. Actul cel mai important ar fi autorizaţia de mediu care nu a fost încă obţinută.

Ceea ce nedumereşte pe toată lumea în România este nehotărîrea tulbure pe care o manifestă autorităţile. Fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, a adoptat o atitudine olimpiană, părînd să nu înţeleagă despre ce este vorba. Nici nu a stopat proiectul, dar nici nu l-a aprobat pînă la capăt. Alibiul ei şi al Administraţiei în general este că este vorba de proceduri de acreditare complicate, care nu au fost parcurse integral. Succesorul ei, Attila Korodi s-a dovedit mai curajos cu un semiton, atrăgîndu-şi critici furibunde din partea companiei Gold Corporation, care a vorbit, nitam-nisam, despre implicarea iredentismului maghiar. Reprezentanţii companiei ignorau însă că împotriva proiectului s-au pronunţat nu doar ungurii, dar şi cei mai înverşunaţi naţionalişti ardeleni, laolaltă cu Biserica Ortodoxă.

În concluzie, în ciuda tuturor luărilor de poziţie şi a argumentelor tehnice oferite de Academia Română, administraţia românească se complace pe mai departe într-o atitudine ambiguă, lăsînd loc la tot felul de interpretări.

Senatorul de cluj Peter Eckstein s-a hotărît în schimb să vorbească. După ce a rupt contractul tăcerii cu UDMR, (propria formaţiune politică pe care a acuzat-o că blochează reforma Justiţiei), Peter Eckstein i-a denunţat pe liberal-democraţi că susţin în secret interesele companiei miniere. Săptămîna aceasta, în Comisia de industrii a Camerei Deputaţilor, parlamentarii PD-L (dar şi PSD) au votat împotriva legii care interzice cianurile. Circulă zvonuri că foştii democraţi ar avea o implicare personală în acest proiect, care a fost iniţiat în 1999 cînd ministru al Industriilor era Radu Berceanu. Or, o implicare personală înseamnă, în acest caz, mită.

În realitate nu doar senatorii de Cluj Peter Eckstein şi Gheorghe Funar, ci multă lume se întreabă, acum, ce interes ar avea statul român să susţină un proiect care nu i-ar aduce nici un profit?