1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ambasada SUA se pronunţă împotriva alianţei dintre sindicate şi PRM

Horaţiu Pepine14 octombrie 2004

Două mari confederaţii sindicale, Blocul Naţional Sindical şi CNSLR-Frăţia, au decis să suspende demersurile de fuziune în urma intervenţiei ambasadei americane la Bucureşti. Diplomaţii americani au anunţat că îşi întrerup relaţiile cu BNS din cauza apropierii acestuia de Partidul România Mare, pe care îl califică ca fiind unul extremist.

https://p.dw.com/p/B36q

Ambasada americană a făcut public faptul că şi-a sistat legăturile cu Blocul Naţional Sindical în urma alianţei dintre partidul sindicaliştilor şi PRM. "Poziţia consecventă a Statelor Unite, se spune într-un comunicat oficial, a fost să se opună forţelor politice extremiste care promovează separarea etnică şi care ar putea pune în pericol democraţia din România".

Acelaşi comunicat mai face cunoscut că ambasada americană şi-a împărtăşit îngrijorarea şi liderilor CNSLR-Frăţia, cunoscînd planurile organizaţiei de a forma o confederaţie împreună cu BNS.

Aceste demersuri au fost, se pare eficace, întrucît CNSRL-Frăţia şi BNS au anunţat decizia de a stopa pregătirile de fuziune. Cu toate acestea liderii celor două sindicate au negat că hotărîrea lor ar avea vreo legătură cu intervenţia ambasadei americane, explicînd că momentul electoral nu ar fi fost favorabil unei fuziuni. În schimb Partidul România Mare a protestat considerînd că intervenţia ambasadei SUA "constituie, după cum se exprimă comunicatul partidului, o stupefiantă încălcare a regulilor diplomatice şi a principiilor democratice".

Fuziunea dintre BNS şi CNSRL Frăţia ar fi creat cea mai largă organizaţie sindicală din România şi ar fi devenit principalul interlocutor al Guvernului în toate problemele sociale. Iar alianţa dintre aceste organizaţii şi PRM ar fi oferit acestuia un serios impuls pe scena politică. Dintr-un partid al conservatorilor comunişti şi al securiştilor ameninţaţi de schimbare, PRM ar fi putut evoluat încetul cu încetul, prin infuzia de sindicalism, către un partid al stîngii antiglobaliste. Partidele social-democrate din România par mai apropiate de mediile de afaceri decît cele muncitoreşti şi au aspiraţii globaliste şi proamericane, în schimb PRM a conservat, în ciuda declaraţiilor insistente de transformare doctrinară, ceva din atiamericanismul stîngist amestecat confuz cu idei naţionaliste.

În mediul politic românesc alianţa dintre partidul Blocului Naţional Sindical şi PRM nu a provocat nici o reacţie semnificativă. Cele două mari blocuri politice, PSD-PUR şi PNL-PD par foarte încrezătoare în şansele lor şi de aceea nu au părut să dea prea mare atenţie acestor mişcări oarecum periferice. Totuşi vestea unei posibile fuziuni dintre BNS şi CNSRL-Frăţia a creat o stare de alertă. Un partid aliat cu marile sindicate ar putea dobîndi dintr-o dată o pondere semnificativă. De altfel Blocul Naţional Sindical pare ameninţat cu sciziunea din cauza alianţei sale cu PRM. Recent Uniunea Sindicatelor Funcţionarilor Publici s-a autosuspendat din BNS, liderul Vasile Marica, argumentînd că membrii de sindicat sînt dezamăgiţi de efectele acordului politic dintre BNS şi PRM. Decizia aceasta se produce în contextul negocierilor dintre acest sindicat şi Guvern pe tema salariilor funcţionarilor publici.