Vom urmări cu atenție implementarea legilor și reformelor

În 1991 Germania a fost una din primele țări care a recunoscut independența Republicii Moldova, susținând astfel dorința Chișinăului de a ieși din componența Uniunii Sovietice. Pe parcursul acestor ani, Berlinul a fost mereu pe rol de observator, care a apreciat, dar și a criticat guvernarea de la Chișinău, când aceasta făcea greșeli. La nivel politic, apogeul relațiilor a fost atins în 2012, când cancelarul german, Angela Merkel, a vizitat Chișinăul. Acest gest a însemnat susținerea Berlinului pentru ca R. Moldova să devină o istorie de succes a Parteneriatului Estic. De asemenea, pe dimensiunea economică, Germania este un partener cheie, poziționându-se în top trei țări la capitolul exporturi și importuri. Cum au evoluat relațiile dintre cele două state pe parcursul ultimilor 25 de ani, dar și despre problemele sistemice din R. Moldova, am discutat cu Dr. Julia Monar, ambasadoarea Germaniei la Chișinău.

DW: Odată cu căderea Cortinei de Fier, Europa s-a schimbat. Pe hartă au apărut noi state, printre care și Republica Moldova, suveranitatea căreia a fost susținută de Germania. Cum apreciați relațiile moldo-germane din ultimii 25 de ani?

Julia Monar: Germania a fost unul din primele state care a stabilit relații diplomatice cu Republica Moldova, deschizând o ambasadă la Chișinău. Putem privi cu mândrie înapoi, având o diversitate de contacte stabile în domeniul politic, economic, cultural şi social. Prin intermediul unui film scurt, dedicat jubileului de 25 de ani de relaţii diplomatice, realizat la cererea ambasadei, puteţi face cunoştinţă, prin diversele exemple incluse, cu întreg spectrul de activităţi desfăşurate de către Germania în Republica Moldova. Pe parcursul ultimilor ani, pe lângă cooperarea în cadrul relaţiilor bilaterale, au existat colaborări strânse în cadrul Acordului de Asociere cu UE, în cadrul OSCE, în special în timpul Președinției germane a OSCE, în anul 2016.

Scopul suprem al colaborării moldo-germane este îmbunătățirea condiţiilor de viaţă a oamenilor. Fiecare program şi fiecare măsură în parte sunt focusate pe acest scop. De comun acord cu partenerii noştri, mai întâi de toate în cadrul UE, şi cu Republica Moldova, ne concentrăm atenţia asupra dezvoltării economice durabile şi serviciilor comunale de interes general. La modul concret aceasta înseamnă atragerea investitorilor în Republica Moldova, crearea locurilor de muncă (în ultimii cinci ani peste 12000) şi îmbunătăţirea instruirii profesionale. Un alt domeniu cheie este aprovizionarea cu apă şi canalizare, precum şi dezvoltarea regională. De la lansarea cooperării în anul 1992, Republica Federală Germania a oferit, doar în cadrul colaborării pentru dezvoltare, circa 230 mln euro. Recent, la sfârșitul lunii decembrie 2017, ne-am angajat în mod obligatoriu să oferim alte 14 mln euro pentru proiectele în curs, dar şi pentru iniţiative noi (suport pentru Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 şi instruirea profesională în domeniul Green Economy).

DW: În 2014, Republica Moldova era numită istoria de succes a Parteneriatului Estic, ca mai apoi, din cauza greșelilor clasei politice de la Chișinău, să devină „elevul restanțier”. Tot de atunci s-au răcit și relațiile cu UE. Care sunt șansele ca R. Moldova să redevină un exemplu al integrării europene în est?

J.M.: Republica Moldova ar trebui să urmeze reformele pe care şi le-a asumat în cadrul Acordului de Asociere cu UE. Reformele sunt, în primul rând, în interesul său propriu, pentru modernizarea ţării şi obţinerea rezultatelor în plan economic. UE va susţine Republica Moldova în acest sens, şi Germania, fiind cel mai mare stat al UE, are o contribuţie esenţială. Ţinând cont însă de experienţele din anii precedenţi, UE va condiţiona mai mult asistența sa. Premise importante pentru continuarea acestui suport sunt instituţii democratice, bună guvernare şi dezvoltare economică, dar şi o justiţie independentă şi eficientă.

DW: Tot în 2014, la Chișinău a ieșit la iveală frauda bancară, numită și „jaful secolului”, atunci când din sistemul bancar a dispărut aproape un miliard de dolari SUA. Din această cauză, încrederea investitorilor străini a scăzut. Este Moldova în continuare atractivă pentru businessmanii germani? Ce mesaj ați avea pentru aceștia de a veni aici?

J.M.: Republica Moldova este o locaţie atractivă pentru oamenii de afaceri şi întreprinderile din Germania. Atât la capitolul comerţ exterior (exporturi şi importuri), cât şi la investiţiile directe menţionate de către dumneavoastră, Germania ocupă o poziţie sub top cinci. Sectoare importante sunt industria automotive, producerea mobilei şi a textilelor şi desigur agricultura. De fiecare dată când discut cu investitorii germani care se află de mai mult timp aici, îmi spun de fapt doar lucruri bune. Bineînțeles, condițiile pentru investitori pot fi îmbunătățite şi mai mult. Pentru investitorii noştri este importantă stabilitatea politică şi cea economică, un cadru juridic eficient, instanțe de judecată independente şi funcționale, forțe de muncă flexibile, bine pregătite şi care cunosc mai multe limbi. Apropierea de piaţa UE, Acordul de Liber Schimb şi personalul bine pregătit sunt doar câteva argumente, reprezentând factori importanți pentru investițiile germane. Investitorii germani gândesc strategic şi pe termen lung: ei investesc nu doar pentru 2-3 ani, ci pentru 10 şi mai mult. Ei creează locuri de muncă stabile, investesc în pregătirea şi perfecționarea angajaților, oferindu-le acestora şi membrilor familiilor lor, o perspectivă concretă de a rămâne aici, de a nu părăsi țara.

DW: Nivelul înalt al corupției, care generează o migrație masivă a populației, sărăcia, lipsa unui sistem juridic transparent sau oligarhia politică sunt unele din cele mai mari probleme sistemice ale țării. Ce trebuie să facă Republica Moldova ca să le depășească și să meargă înainte?

J.M.: După cum susțineți şi dumneavoastră, aici este vorba de probleme sistemice, pentru depășirea cărora va fi nevoie de mult timp. Şi eu sunt de părerea că aceste fenomene sunt responsabile, în mare parte, de migrația masivă a moldovenilor în străinătate, a cetățenilor ce au pierdut speranța într-o evoluție mai bună în patria lor. Nu pot oferi aici nici un sfat bun, doresc însă să amintesc că noi, partenerii internaționali ai Republicii Moldova, acordăm, în cadrul a diverse proiecte şi programe bilaterale şi multilaterale, expertiză şi suport financiar pentru soluționarea acestor probleme. Experiența multor state est-europene arată că reformele adevărate pot duce la depășirea acestor probleme.

DW: Actuala situație geo-politică din regiune este una foarte tensionată. La aceasta se adaugă și problemele conflictului transnistrean. Există îngrijorări la Berlin că situația din regiune se va tensiona?

J.M.: Avem încredere în formatele existente de negocieri, care, în pofida scepticismului mare, au dus la rezultate bune în anul 2017. Ministerul Federal al Afacerilor Externe a salutat foarte mult negocierile oficiale în formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului din Transnistria, negocieri ce au avut loc pe data de 28-29 noiembrie 2017, la Viena, după o pauză de peste un an. În cadrul acestor negocieri s-a ajuns la înțelegeri ce vizează chestiuni importante care aduc rezultate palpabile pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului. Succesele arată că strategia pașilor mici, pe care a lansat-o președinția germană a OSCE în anul 2016 şi pe care a continuat-o cu succes președinția austriacă, este o abordare corectă.

DW: După ce socialistul Igor Dodon a devenit președintele țării, la Chișinău s-au aprins din nou spiritele care duc la polarizarea societății între vest și est. Pe de altă parte, nu este un secret că Federația Rusă are interese directe aici și își aplică forța mereu, atunci când Republica Moldova încearcă să scape de această influență. Cum vedeți viitorul acestei țări - unul european sau sub dominație rusească?

J.M.: În Acordul de Asociere cu UE din anul 2014, Republica Moldova s-a angajat ferm în asocierea politică şi integrarea economică în cadrul Uniunii Europene. De aceea, văd în Republica Moldova şi în viitor un partener de încredere şi apropiat al Uniunii Europene şi al statelor sale membre, în plan politic şi economic. Sunt totodată sigură că este în interesul statelor din regiune să întrețină relaţii bune cu UE şi Rusia. Consider că este posibil, dacă toate părțile îşi doresc aceasta. Uniunea Europeană, la rândul ei, nu pune pe nimeni în faţa alegerii.

DW: Ați venit în Republica Moldova într-o perioadă destul de complicată. Ne așteaptă un an încărcat cu multe evenimente importante, legate de lupte politice și de multe acțiuni promise de actuala guvernare. Germania va pune presiune asupra autorităților de la Chișinău sau va lua o poziție de observator?

J.M.: Împreună cu alte state membre ale UE, dar şi cu delegația UE, Germania va încuraja guvernul Republicii Moldova ca în viitor să stăruie asupra reformelor pentru a-și onora obligațiunile sale ce reies din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Vom urmări cu atenție procesele legislative, fiind în primul rând vigilenți la faptul dacă aceste legi şi reforme sunt implementate. În cazul în care vom avea îndoieli cu privire la compatibilitatea anumitor proiecte de legi cu principiile democratice şi cele privind respectarea drepturilor omului, vom comunica acest lucru guvernului în cadrul dialogului nostru, solicitând verificarea acestor temeri şi eventual modificarea corespunzătoare a proiectelor de lege. Însă, după cum am mai menționat anterior, responsabilitatea pentru procesul de reforme aparține Republicii Moldova şi aceste reforme trebuie să fie spre binele oamenilor.