Amenințări fundamentale pentru Moldova

Autorii raportului susțin că securitatea economică a tânărului stat este în pericol, deoarece instituțiile statului s-au lăsat influențate „de cercuri de interese obscure”, fapt ce a permis propagarea unei crize profunde în sistemul bancar. „Elementele fundamentale care asigură funcționarea unui stat au fost compromise de corupție, oligarhizarea instituțiilor de stat. Una din manifestările acestei situații este criza din sistemul bancar. Mai mult, factorii care au condus la instaurarea acestei crize până în prezent nu au fost înlăturați și nu există voință politică în acest sens”, a menționat directorul executiv al Centrului „Expert-Grup”, Adrian Lupușor.

Vectorul european, în pericol

În condiţiile în care aproximativ 12% din PIB pur şi simplu dispar din sistemul bancar (furtul miliardului de dolari prin intermediul „Băncii de Economii”, ”Băncii Sociale” și „Unibank”), există riscul creşterii datoriei de stat şi a unui şoc fiscal de durată, precum şi o depreciere mai mare a monedei naţionale, constată experții.

Din cauza nivelului înalt al corupției, este în declin și vectorul european: “Atunci când partidele pretins pro-europene se discreditează în relaţia cu partenerii europeni şi denigrează vectorul european, este clar că au de câştigat cei care vin cu o agendă alternativă, de orientare euro-asiatică”, a explicat analistul Denis Cenuşă.

Subminarea agendei pro-europene a dus la scăderea interesului cetăţenilor faţă de reforme, or “un guvern discreditat nu poate promova reforme, populare sau nepopulare, atunci când nu este susţinut de popor”. Europenizarea reală şi ireversibilă a elitelor politice continuă să eşueze, precum şi eficacitatea proceselor de integrare europeană, se arată în raportul citat. Potrivit autorilor, “Moldova are nevoie de o ancoră externă mult mai fermă”, de actori externi care să sporească presiunile asupra guvernării, atunci când vulnerabilităţile instituţionale, corupţia, politicienii iresponsabili, o societate dezamăgită şi interesele obscure “triumfă”. “Este vitală semnarea unui Memorandum cu FMI şi înăsprirea condiţionării pentru suportul financiar. Mai mult, performanţa instituţiilor publice trebuie auditată anual de contra-părţi externe, dezinteresate şi nepărtinitoare, iar rezultatele să fie făcute publice integral”, conchid experții.

Gaură bugetară de 5 miliarde de lei

Pe de altă parte, ex-ministrul moldovean al Finanțelor, Veaceslav Negruța, susține că „Republica Moldova nu mai are şanse să restabilească creditarea externă pentru 2015, iar unicul lucru care poate să-l facă este să salveze asistenţa financiară pe care ar putea să o primească în 2016”: „Lipsa unui program cu FMI şi lipsa unei echipe guvernamentale fac imposibile negocierile privind reluarea finanţării externe. Problema noastră cea mai mare este sistemul bancar. Declaraţiile politice privind naţionalizarea celor trei bănci doar au speriat finanţatorii externi. O gafă a făcut şi guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, care a declarat că lichidarea sau naţionalizarea „Băncii de Economii” trebuie să fie hotărâtă de către partidele de la guvernare. Drăguţanu a recunoscut astfel imixtiunea politicului în activitatea Băncii Naționale, care are statut de instituţie independentă”, a menționat Negruţa.

Potrivit lui, în 2016 va fi mai dificilă obţinerea creditării externe: „După experienţa avută cu Grecia, creditorii externi vor fi mai prudenţi. Criza regională la fel îi va face pe finanţatorii externi să fie mai rezervaţi în ceea ce priveşte finanţarea Republici Moldova. Nu este exclus că şi dobânda ar putea fi mai mare”. În consecinţă, în cazul în care vor fi îngheţate toate finanţările externe, în bugetul Moldovei s-ar forma o gaură de cel puţin 5 miliarde de lei moldovenești (1 Euro = 20 lei).„Chiar şi aşa, dacă banii publici ar fi gestionaţi eficient, Republica Moldova ar putea depăşi criza. Însă trebuie operate rectificări la buget – lucru imposibil în condiţiile în care țara nu are Guvern, nu există nici măcar o majoritate parlamentară care să-l învestească, iar deputații se pregătesc de vacanţă”, a spus fostul ministru. Potrivit lui, dacă miliardul de dolari furat va fi transformat în datorie publică (fapt ce se poate întâmpla până la sfârșitul anului curent), impactul îl va resimți fiecare agent economic și fiecare contribuabil.

„Stratfor”: Dezastrul economic din Moldova este în interesul Rusiei!

Despre apropierea unui dezastru economic în Republica Moldova se scrie și într-un raport de prognoză al „Stratfor”. Potrivit acestuia, „Moldova se va confrunta, în următoarele trei luni, cu grave probleme financiare din cauza jafului din sistemul bancar”. „Problemele economice pentru această ţară vor fi foarte dificile. Moldova se va confrunta cu mari dificultăţi financiare, ca urmare a unui scandal de corupţie din sistemul bancar şi a scăderii sprijinului din partea instituţiilor financiare internaționale, precum Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional”, susțin experții „Stratfor”. Și ei atenționează că „aceste probleme ar putea bloca parcursul european al Republicii Moldova, mai ales în contextul actual de instabilitate politică de la Chişinău. (…) Aceste provocări, combinate cu un sistem politic aflat în impas, sunt în interesul Rusiei”, precizează raportul „Stratfor”.

Scenarii optimiste nu există

În opinia expertului economic, Valeriu Prohnițchi, după destabilizarea economică a Moldovei va urma destabilizarea socială care duce la creșterea sărăciei. „Astfel, în cazul unei sărăcii în masă, așa cum a fost la finele anilor ’90 – începutul anilor 2000, cele mai afectate vor fi familiile cu mai mult de trei copii, angajații din agricultură și pensionarii". Prohnițchi susține că dacă se va ajunge la creșterea sărăciei în masă sunt posibile câteva scenarii: „Dacă Rusia și UE își vor reveni economic, în Moldova se va intensifica emigrarea, în special a tinerilor. Aceasta va crea presiune pe finanțele publice, iar elitele politice vor deveni și mai corupte. Alt scenariu: dacă economiile Rusiei și UE vor rămâne anemice, în Moldova este posibil să se mențină sistemul politic oligarhizat actual. Va fi compromisă ideea de democrație și ideea de independență, oamenii vor dori să renunțe la independență numai ca să aibă din ce exista fizic. În acest caz, riscul unor noi focare de separatism este enorm. Al treilea scenariu: apariția unui „erou național” care va „mătura” oligarhii, va impune o guvernare mai excesivă, va reduce mita din spitale și școli, dar o va centraliza”.

În realitate, momentan, situația la vârful piramidei puterii rămâne neschimbată. Liderii politici nu au ajuns la un compromis în ceea ce privește crearea unei majorități parlamentare care să învestească noul guvern. În timp ce liderul PLDM, Vlad Filat, sugerează că noul executiv ar putea fi învestit până la sfârșitul lunii iulie, liberalii (PL), de care depinde posibilitatea creării unei majorități pro-europene, pun condiții dure pentru PLDM și PDM (procuror general „de import”, restituirea miliardului furat și arestarea lui Ilan Shor, principalul suspect în furtul miliardului), iar comuniștii (varianta de rezervă în încropirea unei majorități) au spus că nu-și mai doresc să facă parte din alianța cu PLDM și PDM: „Liderii PLDM și PDM nu sunt gentlemeni, nu se țin de cuvânt! Nu sunt oameni serioşi! Ei au alte interese, nu de a guverna eficient ţara. Îşi doresc un premier care să stea în poziţie de drepţi în faţa lor”, a argumentat liderul PCRM, Vladimir Voronin. Totuși, el crede că alianța PLDM-PL-PDM va fi creată, deoarece „sunt mai mulţi factori - criza economică şi financiară, presiunile din exterior, dar şi interesele meschine ale unor politicieni de a se menţine cu orice preţ la guvernare”.

Iurie Leancă: „Aș accepta să revin în funcția de premier”

„Ţinând cont de situaţia existentă, trebuie să ne aşezăm la masa de negocieri, să găsim soluţii, păşind peste ambiţiile personale. Toţi înţeleg că ne ducem la fund. Trebuie de invitat premierul şi ministrul finanţelor în exerciţiu, să vedem ce facem. Mă miră această linişte din partea partidelor de la guvernare (PLDM-PDM). Situaţia este aproape de cea a Greciei, dar ar putea fi şi mai gravă”, a menționat, în cadrul unei emisiuni televizate, ex-premierul Iurie Leancă. El a spus că ar accepta oferta de a reveni în funcția de premier chiar și în situația complicată de astăzi: „Timpul în care am fost premier a fost prea scurt. Nu am reuşit să vedem rezultatele reformelor. Am pus bazele unor reforme serioase, care, din prostia guvernanţilor, au fost stopate. Nu mă interesează funcţia, dar vreau să pot duce la bun sfârşit reformele începute”, a argumentat fostul premier, actualmente lider al Partidului Popular European din Moldova.

La rândul lor, asociațiile de business din Moldova au difuzat un comunicat comun în care cer fracțiunilor parlamentare să desemneze, în regim de urgență, un nou guvern, susținut de o majoritate parlamentară „pentru a restaura stabilitatea politică și economică în scopul accelerării procesului de reforme”.

"Cele mai recente evoluții din țară au generat numeroase preocupări în rândul comunității de afaceri și a cetățenilor, care pot duce la o recesiune de lungă durată, tensiuni sociale și emigrări în masă. Mediul de afaceri în întregime, investitori străini și companii locale, indiferent de mărimea acestora sau sectorul din care fac parte, se confruntă cu un nivel de incertitudine fără precedent, ca urmare a absenței unui guvern stabil și a incertitudinii din sistemul bancar. (…) Un nou acord cu FMI nu doar va îmbunătăți starea finanțelor publice, contribuind la stabilitatea macroeconomică, dar și va accelera procesul de reforme și, în acest fel, va restabili încrederea într-un viitor prosper al Republicii Moldova", se arată în comunicatul semnat de Asociaţia Businessului European, camerele de comerţ moldo-americană, moldo-italiană, moldo-germană şi moldo-franceză.