America oferă, America cere

Politica externă a Statelor Unite se va schimba. Au spus-o şi o repetă atât Hillary Clinton, secretarul de stat american, dar şi vicepreşedintele Joe Biden. La conferinţa pe teme de securitate de la Munchen, mesajul lui Biden a avut însă două tăişuri.

„America va face mai mult. Aceasta este vestea cea bună. Vestea cea proastă este că America va cere mai mult de la partenerii săi.”

De altfel, preşedintele Obama a anunţat deja că va suplimenta numărul trupelor americane cu circa 17 000 de soldaţi. În Europa, ministrul german al apărării Franz-Josef Jung, se declară adeptul găsirii de soluţii viabile nu doar din punct de vedere militar. Jung crede că „fără securitate, nu există dezvoltare, iar fără dezvoltare nu poate exista securitate. Nu vom putea avea succes mizând exclusiv pe aspectul militar.”

După o îndelungată perioadă de neîmpliniri şi critici ce vizau politica sa în Afganistan, sub preşedinţia noului preşedinte, America pare a găsi în sfârşit echilibrul necesar între soluţiile militare şi cele civile, care ar trebui aplicate întru consolidarea securităţii Afganistanului. În mod surprinzător însă, ministrul american al apărării, Robert Gates, temperează şi aşa timidele progrese vehiculate odată cu schimbarea administraţiei americane.

„Mă tem că poporul afgan a început să ne perceapă mai degrabă ca pe o problemă şi nu ca pe o rezolvare a problemelor sale.”

Indiferent de aportul pe care-l vor aduce aliaţii Statelor Unite, important este ca americanii să nu rămână fără umbrelă când plouă mai tare. O spune secretarul general al Alianţei Nord Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer.

„Mă îngrijorez când aud că Statele Unite intenţionează să se implice mai puternic în Afganistan, iar ceilalţi aliaţi refuză să facă acelaşi lucru. Acest lucru nu este deloc bun pentru echilibrul acestei misiuni şi nu este deloc bine nici pentru echilibrul alianţei însăşi.”

O altă tema sensibilă în politica externă americană rămâne amplasarea scutului anti-rachetă în Polonia şi Cehia, decizie pe care Rusia continuă s-o privească drept o ameninţare la adresa securităţii sale naţionale.

„Vom continua să lucrăm la scutul anti-rachetă pentru a contracara ameninţarea crescândă din partea Iranului la adresa noastră. Pentru a putea însă face acest lucru, trebuie ca tehnica folosită să fie una performantă. De asemenea, nu putem uita de costurile acestui proiect.”, spune Joe Biden.

Ce-i drept, tehnica şi costurile ar putea amâna o vreme proiectul american. De altfel, tonul conciliant abordat în dialogul cu Rusia îşi arată de asemenea roadele. Moscova a anunţat că renunţă la planul de instalare a mai multor rachete cu rază mică de acţiune la Kaliningrad, ce urmau a fi îndreptate spre NATO. Acţiunea fusese anunţată de ruşi în replică la planul american de instalare a scutului anti-rachetă în Cehia şi Polonia.