1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Drepturile omului sub presiune

Helle Jeppesen/ Alina Kühnel 24 februarie 2016

Raportul anual al Amnesty International este deosebit de sumbru. Toate regiunile din lume sunt luate în vizor. Organizaţia critică dur şi reacţiile Europei faţă de refugiaţi.

https://p.dw.com/p/1I10A
Imagine: DW/N. Jolkver

"Umanismul a murit" - aşa descrie o femeie din Yemen senzaţiile trăite în faţa ruinelor unei foste şcoli. "Un lăcaş de învăţământ a fost bombardat, fără nici un avertisment."

Noul raport al Amnesty International îi dă dreptate. Există prea puţine speranţe pentru o lume mai bună, în care să domine pacea. Războiul, violenţele şi persecuţiile dictează ordinea de zi pe multe continente şi trimit mii de oameni în pribegie.

"2015 este probabil unul din cei mai răi ani, din câţi îmi amintesc eu", spune secretarul general al Amnesty International, Salil Shetty, într-un interviu pentru DW. "Sistemul construit vreme de 70 de ani de comunitatea internaţională pentru apărarea drepturilor omului este periclitat."

Conştientizare generală

Nu există aproape nicio regiune în lume, care să nu fie menţionată în actualul raport. Fie că este vorba despre persecuţiile la care sunt supuşi militanţii pentru drepturile omului sau despre "dispariţiile" din America Latina, Asia sau Africa, despre execuţiile din SUA şi Asia, despre conflictele groaznice sau despre războaiele civile din Africa sau Orientul Apropiat, care îi trimit pe mii de oameni în exil sau despre maltratarea dizidenţilor în statele totalitare din întreaga lume, probleme sunt peste tot.

Salil Shetty caracterizează situaţia ca fiind "paradoxală". "Pe de-o parte, statele sunt tot mai represive. Lupta împotriva terorii reprezintă un argument pentru supravgherea în masă, suprimarea sau îngrădirea drepturilor omului", explică Shetty. "Iar, pe de altă parte, acesta este motivul pentru care tot mai mulţi oameni luptă pentru drepturile lor."

Salil Shetty
Salil ShettyImagine: Reuters/M. Dalder

Refugiaţi fără drepturi

Catastrofală este, în raportul anual al Amnesty International, situaţia globală a refugiaţilor. De la finele celui de-al Doilea Război Mondial nu s-a mai înregistrat un număr atât de mare de refugiaţi. Şi, cu toate că drepturile acestora sunt prevăzte atât în Declaraţia Generală a Drepturilor Omului cât şi în Convenţia de la Geneva, în realitate refugiaţii sunt de cele mai multe ori lipsiţi de drepturi. Europa şi Uniunea Europeană, considerate până acum drept exemple în privinţa respectării drepturilor omului, nu sunt deloc bine văzute în actualele statistici.

"Uniunea Europeană mizează în continuare pe izolare şi vrea să îşi blocheze graniţele pentru a opri accesul refugiaţilor în Europa", declară Selmin Caliskan, secretar general al Amnesty International din Germania, într-o discuţie cu DW.

"Chiar dacă toţi stiu că nu este tocmai legal, se continuă închiderea frontierelor, în loc să se lucreze la asigurarea legală a rutelor refugiaţilor şi mai ales să se acorde ajutorul umanitar necesar statelor în care aceştia s-au refugiat deja, precum Liban, Iordania sau Turcia. "

Selmin Çaliskan
Selmin ÇaliskanImagine: DW/N. Jolkver

Caliskan: "Şi umanitatea noastră este afectată"

Discuţia despre contingente este legală, în opinia şefei filialei germane a Amnesty International. Dar contingentele şi limitele nu au voie să înlocuiască drepturile omului, care garantează dreptul individual la azil. Ea nu este de acord cu pachetul legislativ al guvernului de la Berlin, aşa numitul Pachet de Azil II şi nici cu clasificarea unor state de origine precum Maroc, Tunisia sau Algeria ca fiind "state sigure". Deşi pachetul legislativ recent adoptat la Berlin se referă la integrare, drepturi precum cel de şedere, de reîntregire a familiei pentru minori, de protecţie a refugiaţilor care au nevoie de protecţie specială sau a celor traumatizaţi, au fost restrânse.

Caliskan crede că efectele se resimt la nivelul societăţii: "Şi umanitatea noastră este afectată. Apare o altă normalitate, ceea ce este periculos, pentru că bunăstarea şi siguranţa nu pot fi asigurate decât în paralel cu respectarea drepturilor omului."