Angajarea răspunderii pe un fond de instabilitate politică

Gestul primului ministru pare puţin prematur, dar el nu mai putea amîna o decizie fără să-şi piardă cu totul credibilitatea. De aici înainte primul ministru va căuta să cîştige timp, în aşa fel încît să poată definitiva proiectele de lege pînă la momentul asumării propriu-zise. În pofida a ceea ce s-ar putea crede, legile (cele privitoare la educaţie şi la salarizarea unitară) nu sînt gata şi urmează să fie pe mai departe discutate. În orice caz, primul ministru nu mai poate evita impresia că reforma educaţiei, care urmează să fie pusă în aplicare, este lipsită de coerenţă şi că va suferi modificări în viitorul apropiat. Legea salariilor se află şi ea într-o situaţie ambiguă, deoarece nu este clar dacă Guvernul a luat sau nu în considerare revendicările magistraţilor sau ale altor grupuri de presiune. Este pentru prima dată cînd guvernul pretinde că îşi asumă răspunderea pe un proiect de lege, fără ca textul acestuia să fie integral cunoscut.

Primul ministru a pierdut majoritatea parlamentară

Situaţia aceasta cu totul neobişnuită dezvăluie că PD-L şi preşedintele Traian Băsescu se găsesc din nou în minoritate. De altfel joi, prim vice-preşedintele PD-L, Adrian Videanu a spus că în parlament nu mai există o majoritate de 70%, ci două grupuri de cîte 35%, ceea ce îl obligă pe primul ministru să recurgă la procedeul angajării răspunderii. E un fel de şah-mat pe care PD-L îl dă PSD, care nu doreşte să provoace o criză de guvern. Adrian Năstase, care se opusese iniţial coaliţiei, a explicat că i se pare tîrziu „cu 80 de zile înainte de alegeri“ să se mai discute despre ieşirea de la guvernare, iar Ion Iliescu, un alt opozant, a declarat şi el că „nimeni nu este interesat acum de o criză de guvernare".

Sugestia alegerilor anticipate

De aici însă decurg cîteva concluzii pe care nimeni nu se grăbeşte să le tragă. Ce-i drept, Adrian Videanu a sugerat astăzi că o moţiune de cenzură ar putea duce la alegeri anticipate („dacă PSD-ul vrea, să vină alături, dacă nu, să dea jos Guvernul şi ne întoarcem la electorat“), dar în realitate şi fără moţiune de cenzură tot la anticipate s-ar ajunge. În situaţia în care în mod real şi nu declarativ nu mai există o majoritate parlamentară, alegerile anticipate ar fi singura soluţie onestă. Experienţa ultimei legislaturi, cînd Guvernul a supravieţuit 3 ani fără o majoritate, ar putea fi un argument decisiv.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz