Angela Merkel în vizită la Kiev

Drumul Ucrainei spre NATO şi UE e frânat adesea de crizele politice interne. „O ţară poate deveni membră a alianţei NATO doar când această dorinţă corespunde majorităţii populaţiei şi nu numai clasei politice a momentului.” subliniază Angela Merkel, care a respins, cu prilejul summit-ului NATO de la Bucureşti, primirea – deocamdată - a Ucrainei în alianţă. Fără îndoială că preşedintele Viktor Iuşcenko va încerca să afle astăzi dacă Merkel şi-a schimbat părerea.

Consilierul pe probleme de securitate al cancelarei, Christoph Heusgen atrage atenţia că în primăvară la Bucureşti s-a decis ca Ucraina să fie primită în alianţa NATO, dar că pentru aceasta mai trebuie îndeplinite o serie de condiţii. Între acestea să fie reformată armata şi bineînţeles să existe şi suportul populaţiei. Forţele politice pro-occidentale sunt cele care doresc integrarea Ucrainei în NATO. Opoziţia pro-rusă se opune şi atrage mereu atenţia asupra faptului că peste 50 la sută dintre ucraineni privesc cu scepticism dorinţa responsabililor de la Kiev. Nu puţini sunt cei care apreciază că poziţia Germaniei a fost influenţată de Moscova, care respinge vehement proiectul integrării Ucrainei în structurile euro-atlantice.

În ce priveşte aderarea la UE, conducerea ucraineană îşi pune mari speranţe în Germaniei, după cum a subliniat recent, în timpul vizitei sale efectuate la Berlin, ministrul de externe ucrainean Kostiantin Ielisseiev. Cristoph Heusgen apelează la răbdare când afirmă: „Deocamdată UE este preocupată de ratificarea Tratatului de la Lisabona. Extinderea uniunii nu se află pe ordinea de zi”.

Un subiect la care nu vor exista divergenţe de opinie este politica energetică. O bună parte din gazul rusesc destinat Germaniei traversează teritoriul ucrainean şi Berlinul speră să nu se mai ivească incidente de genul celui petrecut în 2006, când Rusia a sistat livrările de gaz către Ucraina. Pe de altă parte Kiev-ul e interesat să profite de tehnologia germană avansată în domeniul protecţiei mediului.