Angela Merkel, discurs înainte de un mandat dificil

Discursul de o oră susţinut de Angela Merkel în Bundestag nu a oferit o perspectivă plină de speranță. Doamna cancelar început cu o descriere a țării pe care o guvernează în al patrulea mandat, admiţând că Germania este o țară divizată şi societatea foarte polarizată, iar această situaţie trebuie depăşită.

S-au făcut greşeli în timpul crizei refugiaţilor, iar nesiguranţa resimţită de germani a fost una din cauzele celui mai slab rezultat electoral obţinut de Uniunea Creştin Democrată in istoria sa, a spus Merkel, reiterând că a acţionat din raţiuni umanitare. Cu toate că economia ţării merge bine, mulţi oameni au îngrijorări şi se întreabă dacă statul de drept funcţionează optim.

„Este adevărat că noi, inclusiv eu şi mulţi dintre partenerii noştri din UE şi NATO am reacţionat tardiv şi ezitant, sperând că aceste probleme nu ne vor afecta în mod direct. În vremurile interconectării digitale, această speranţă s-a dovedit nu numai greşită, ci şi naivă", a spus Angela Merkel.

Tonuri aspre şi în Bundestag

În timp ce Merkel se afla la pupitru în Bundestag, consecințele politicii sale se aflau chiar în fața ochilor ei. Dacă în timpul ultimului mandat opoziţia a fost mai degrabă lipsită de suflu, Merkel are acum de confruntat patru partide de opoziție. Dacă se uită spre dreapta, vede fețele uneori sumbre și parțial deranjante ale celor 92 de membri ai "Alternativei pentru Germania" (AfD), partid care se consideră "vocea cetățenilor în Bundestag".

Lângă AfD stă grupul FDP, condus de Christian Lindner, unul dintre criticii cei mai vehemenţi ai Angelei Merkel. Vremurile în care Merkel trecea pe "pilot automat" în parlament sunt în mod evident încheiate. Realegerea sa în funcţia de cancelar s-a făcut cu numai nouă voturi mai mult decât era necesar. Partidul Verzilor şi Partidul Stângii întregesc tabloul unei opoziţii care abia aşteaptă să atace programul de guvernare al marii coaliţii dintre conservatori şi social-democraţi.

Să fie acesta motivul pentru care cancelara, care a fost în funcție timp de 12 ani, își începe cel de-al patrulea termen nu cu viziuni de viitor, ci cu un amestec de autocritică, justificare și analiză a problemelor?

Primirea a aproape 900.000 de refugiați în cel mai scurt timp posibil a fost corectă, explică ea, însă nu trebuie să se mai repete niciodată. În context, ea a promis că va "apăra întotdeauna" acordul cu Turcia vizând refugiaţii. Numărul maxim anual de refugiaţi care vin în Germania trebuie să fie de 220.000. 

În ceea ce privește starea de spirit din Germania, Merkel a spus că trebuie făcut ceva nu numai pentru refugiați, ci și pentru localnici, asumându-şi astfel o critică adesea auzită în campania electorală. Cancelara a explicat apoi ce vrea să facă împotriva sărăciei care afectează copiii, cum va combate neajunsurile sistemului de îngrijire medicală și problemele infrastructurii IT din Germania. Ea a condamnat în premieră şi ofensiva turcă din Afrin, în nordul Siriei.

AfD critică imigraţia în masă

AfD, care se află nu doar în Bundestag în partea dreaptă, ci și pe eşichierul politic, i-a răspuns Angelei Merkel din postura de cel mai mare partid de opoziție. "Cancelara a vorbit din nou pentru germani", a punctat liderul AfD, Alexander Gauland, în opinia căruia acest lucru este succesul AfD.

"Doar vremea în Marea Mediterană decide cât de mulți refugiați vin la noi", a spus Gauland, luând apărarea Poloniei şi altor state est-europene, care "nu au obligația de a împărți spațiul lor cu străini, de vreme ce nu au fost consultate când s-au deschis graniţele". Este clar că, în această privință, AfD nu va rata nicio ocazie să exercite presiuni asupra noului guvern federal.

Angela Merkel trebuie să demonstreze că poate contracara pierderea de încredere printr-o politică de imigrare și integrare rezonabilă, crede şi liderul liberal Christian Lindner, care se gândește deja la locul lui Merkel în cărțile de istorie: "Caracterul mandatului dumneavoastră este deschis", a spus Lindner, întorcându-se către Merkel. În plus, CDU și CSU nu ar trebui să continue discuţia privind apartenenţa Islamului la Germania.

Tensiuni în noul guvern

În discursul său de o oră, Merkel a transmis de asemenea un mesaj noului ministru de Interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer, a cărui afirmație conform căreia Islamul nu aparține Germaniei a declanșat o dispută în noua mare coaliţie de guvernare.

Divizarea societății, subiect abordat pe larg de doamna cancelar, se reflectă şi în interiorul guvernului. "Este evident că ţara noastră poartă amprenta iudeo-crestinişmului, dar este corect şi faptul că Islamul, religia celor 4,5 milioane de musulmani care trăiesc la noi a devenit parte din Germania“, a spus cancelara, potrivit căreia, pentru unii este greu să accepte această idee. 

Şeful grupului parlamentar al CSU, Alexander Dobrindt, i-a luat apărarea lui Seehofer. Oricum, dezbaterea din interiorul guvernului oferă opoziţiei o oportunitate de atac. Liderul stângii radicale, Dietmar Bartsch, a deplâns "startul haotic" al noului guvern.

Liderul Partidului Verzilor, Anton Hofreiter, a cerut CDU, CSU și SPD să "nu se retragă din nou într-un turn de fildeş", ci să răspundă argumentelor opoziției. Numai în acest fel ar putea fi încurajată identificarea cetățenilor cu statul de drept și democrația.

Autoare: Nina Werkhäuser/vd