1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Anticipate? Aş! Parlamentarii de stânga nu le vor

Joerg Seisselberg / Petre Iancu22 ianuarie 2008

Guvernul italian de centru-stânga e pe cale să se prăbuşească, după demisia din guvern a ministrului justiţiei. Dar pentru stânga anticipatele nu sunt o alternativă.

https://p.dw.com/p/Cw1W
Alt premier care se cramponează de putere cu ajutorul parlamentarilor de stânga: Romano Prodi, şeful guvernului italianImagine: AP

Retragerea din coaliţia guvernamentală a partidului ministrului justiţiei, Clemento Mastella, l-a lăsat pe Romano Prodi fără majoritate în senat.

Deşi guvernul stă să cadă, Prodi nu vrea să cedeze fără luptă. In camera deputaţilor, în care coaliţia sa, avînd în componenţă o multitudine de partide, de la extrema stângă comunistă, la catolici de centru, mai deţine încă majoritatea, Prodi a declarat că „un guvern îşi extrage legitimitatea din parlament. Guvernul trebuie să clarifice în parlament dacă se mai bucură de încredere. Guvernul nostru”, a mai opinat Prodi textual, „a repus ţara pe picioare, a scos-o din criză şi a pus-o în mişcare”.

Evident, formaţiunile de dreapta sunt de cu totul altă părere. Alianţa grupărilor de dreapta şi de centru-dreapta, care se bucură de un considerabil avans în intenţiile de vot ale electoratului, doresc alegerile anticipate.

Şi Prodi s-a declarat la rîndul său a fi pentru un nou scrutin, dar a făcut această afirmaţie doar din raţiuni tactice, spre a-i mobiliza pe parlamentari în favoarea sa. In fapt, opţiunea grupărilor din alianţa guvernamentală de stânga este evitarea cu orice preţ a devansării scrutinului legislativ.

În acest scop, comuniştii de pildă au declarat că susţin ideea formării unui guvern de tranziţie şi a schimbării legii electorale, care să garanteze ţării majorităţi guvernamentale stabile. Conform liderului grupului parlamentar comunist, Gennaro Migliore, ţara ar avea nevoie „de reforme, inclusiv de una electorală, astfel încât să nu mai fie posibil ca un ministru precum Mastella să-şi vadă de interesele personale în dauna celor naţionale”.

Mastella demisionase după ce fusese acuzat de implicare într-un scandal de corupţie.

Stânga nu e la prima ei criză de acest fel, dar cea actuală are dimensiuni fără precedent.

Liderul opoziţiei de dreapta, Silvio Berlusconi, nu şi-a ascuns dispreţul faţă de Prodi, afirmînd că „şeful guvernului se ţine cu dinţii de putere şi va mai încerca diverse şmecherii înaintea de decreta alegeri”.

Dacă guvernul îşi pierde majoritatea în senat rămâne ca preşedintele Giorgio Napolitano să ia decizia alcătuirii unui cabinet de tranziţie. Dacă nici acesta nu se va bucura însă de susţinere în forul legislativ, şeful statului nu va avea altă alternativă decât dizolvarea parlamentului şi decretarea anticipatelor. Ceea ce în cazul unui blocaj politic în Italia, spre deosebire de România, nu e de domeniul fanteziei.