Anul 1989 in Lettre Internationale

La douăzeci de ani de la căderea zidului Berlinului şi de la prăbuşirea Cortinei de Fier, ediţia de toamnă a revistei Lettre Internationale are în centrul cuprinsului ei semnificaţiile actuale ale anului 1989, cu înoirile şi speranţele sale, dar şi cu neîmplinirile, cu întrebările care nu şi-au găsit încă răspunsul.

In eseul intitulat „1989”, politologul Jacques Rupnik, fost consilier al lui Vaclav Havel, analizează pe larg „dinamica internă” a prefacerilor acestui an crucial, care a adus eliberarea popoarelor din estul Europei şi regăsirea democraţiei. Dar el nu uită să citeze un avertisment al Danielei Mitterand cu privire la ameninţarea „unui alt totalitarism, acela al pieţii globalizate”. Ecourile şi urmările anului 1989 sunt prezente în paginile revistei sub diverse aspecte. Străbătînd Berlinul, oraş pe care-l iubeşte, scriitorul sloven Evgen Bavcar evocă tragedia Germaniei scindate prin „zidul ruşinii”, aminteşte profeţiile unei lumi mai bune şi promisiunile fericirii după căderea zidului şi constată că „perioada solemnă de iluzie lirică” s-a încheiat. Prin cinismul rece al legilor economiei, continentul e încă împărţit după cum se exprimă autorul - între „Europa valorii de întrebuinţare şi cea a valorii de schimb”. Şi Bavcar susţine că va fi nevoie de ani ca să se cicatrizeze rănile încă deschise. E ceea ce confirmă implicit şi ziarista Ana Nedelea, citind şi citînd presa germană, în care se reflectă marile diferenţe de mentalitate şi de nivel economic existente încă între estul şi vestul Germaniei.

Pentru cunoscutul publicist polonez Adam Michnik, 1989 a însemnat „un an al minunilor”, în care au fost negate în mod categoric sistemele totalitare. Mi se pare interesant faptul că tocmai în acest număr, Lettre Internationale se ocupă foarte mult de istoricul dictaturilor europene. Ernesto Galli della Loggia cercetează factorii care au favorizat ascensiunea fascismului lui Mussolini în Italia. Benjamin Lahusen rememorează unele din crimele care i-au deschis calea lui Hitler în Germania. Peter Nadas prezintă figura cineastei Leni Riefenstahl, o partizană înflăcărată a hitlerismului. Tzvetan Todorov dezvăluie grava inconştienţă a unor scriitori şi artişti care au sprijinit regimurile de dictatură. Şi, trecînd de la istorie la actualitate, Adrian Cioroianu semnalează renaşterea tendinţelor imperialiste în Rusia lui Putin. In Lettre Internationale, aniversarea anului 1989 nu are un caracter strict festiv. Dimpotrivă. Cu inteligenţă şi perspicacitate, revista ne îndeamnă să nu dăm uitării învăţămintele istoriei.

Autor:Andrei Băleanu

Redactor: Rodica Binder