Aproape de sfârşitul Postului

"Fă ceva bun pentru trupul tău şi astfel îi vei da sufletului posibilitatea să se simtă bine în el". Fraza îi aparţine Thérèsei d'Ávila, o adeptă a misticismului din secolul al XVI-lea, şi descrie foarte bine rolul postului: curăţenia sufletească şi trupească. Cine posteşte, trăieşte echilibrat. Cine posteşte, e atent. Cu el însuşi şi cu cei din jur.

Conform tradiţiei creştine, Iisus ar fi postit 40 de zile în pustiu, în rugăciune şi pocăinţă. Quadragesima (perioadă de 40 de zile) - cuvântul ce indică perioada Postului Mare, derivă şi din latinescul quaerere, care înseamnă a căuta, a dori, a se angaja.

"Întâmpinăm Paştele, ne pregătim pentru întâlnirea cu Dumnezeu, iar pentru a ne putea concentra asupra acestui lucru, ţinem post. În altă ordine de idei, e bine, atât pentru corp, cât şi pentru suflet, să trăiască un timp cu mai puţin", spune Iris Macke de la asociaţia ecumenică "Alte vremuri".

Asociaţia cu sediul la Hamburg îi încurajează pe credincioşii din întreaga Germanie să ţină post. În lumea modernă, regulile respectate în cele 40 de zile depind de fiecare.

Enervaţi de propria dependenţă de alcool sau nicotină, unii renunţă la băutură sau ţigări. Alţii nu se mai uită la televizor, ies mai mult la plimbare sau citesc în fiecare dimineaţă câte un psalm. Aproape toţi credincioşii ţin, însă, un regim alimentar mai mult sau mai puţin sever.

Revenirea la alimentaţia normală, în ziua de Paşte, duce, de cele mai multe ori, la suferinţe de natură fizică. Specialiştii susţin că pentru reîntoarcerea la un regim alimentar normal este nevoie de timp. În acest scop se aplică următoarea regulă: numărul zilelor de post ţinute se împarte la trei. De exemplu, dacă aţi postit 21 de zile, abia peste şapte zile puteţi consuma orice. Alimentele se introduc progresiv în meniu, în cantităţi mici la început.

Autori: Matthias Lemme, Claudia Ştefan
Redactor: Robert Schwartz