Arestarea lui Mubarak

În cotidianul berlinez taz se atrage atenţia asupra faptului că germanii acceptă străini calificaţi. Frankfurter Rundschau scoate în evidenţă că, potrivit experţilor, Germania se află „în buza unui uragan demografic” iar „guvernul federal acţionează prea defensiv”, devreme ce, încă din 2015, s-ar putea ca Germaniei să-i lipsească o forţă de muncă însumând trei milioane de suflete.

Spaţii ample se dedică şi arestării fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak. Ce se ascunde în spatele acestei măsuri aflăm din cîteva comentarii lucide aparţinând unor observatori occidentali care au urmărit atent evoluţiile egiptene din ultimele zile, săptămâni şi luni.

Frankfurter Allgemeine Reitung relevă bunăoară că, „în ciuda stării proaste a sănătăţii sale, lui Mubarak, care n-a fugit din ţară precum omologul său tunisian Ben Ali, i se face dubioasa cinste de fi primul fost despot din această regiune tradus în justiţie."

Ziarul ştie că plasarea „faraonului” pe banca acuzării pentru „comportamentul forţelor sale de securitate în timpul revoluţiei” le generează o intensă satisfacţie multor egipteni. Dacă e să se dea crezare zvonurilor, li se reproşează lui, şi celor doi fii ai săi, acumularea unei averi uriaşe de 40 sau poate chiar de 70 de miliarde de dolari, mai relevă cotidianul din Frankfurt, potrivit căruia destinul lui Mubarak e un semn de rău augur pentru toţi dictatorii arabi.

Totodată, tiranii din regiune ar putea fi tentaţi să facă totul ca să se vadă scutiţi de nefericirea de-a împărtăşi soarta preşedintelui egiptean.

În ce-i priveşte pe ofiţerii care au ordonat arestarea lui Mubarak, militarii egipteni încearcă să scape astfel de oprobriul public manifestat în recentele demonstraţii de protest ale nemulţumiţilor care s-au adunat (din nou) la sfârşitul săptămânii trecute în Piaţa Tahrir. Unde au fost din nou omorâţi oameni din rândul celor pentru care evoluţia spre democraţie e prea lentă. Un credincios creştin, blogger cunoscut, care a criticat conducerea militară de la Cairo a fost întemniţat. Încât militarii încearcă să-şi amelioreze imaginea prin intermediul arestării fostului lor şef.

Şi cotidianul berlinez Die Welt constată că „Mubarak a devenit pionul sacrificat de noii domnitori. Armata muşcă mâna care a hrănit-o” mai relevă cotidianul german, care nu crede însă că generalii îşi vor îndeplini astfel scopul de a se salva. Rheinische Post din Düsseldorf consideră însă că arestarea lui Mubarak ar fi în regulă, date fiind delictele grave pe care le-a comis fostul şef al statului egiptean. Semn bun este, potrivit ziarului, şi faptul că egiptenii au reacţionat ponderat şi par să dorească mai degrabă să se facă dreptate decât să se răzbune.

Financial Times Deutschland scoate în evidenţă marea problemă ridicată de intempestiva arestare: ea s-a produs la ordinul militarilor „şi după bunul lor plac”, nu în urma procesului decizional corect al unei justiţii independente, ceea ce nu are nici înclin nici în mânecă de-a face cu „regulile elementare ale democraţiei, precum împărţirea puterilor”.

Autor: Petre Iancu
Redactor: Rodica Binder