Arie Oostlander: "Nu are sens să continuăm negocierile pe teme tehnice"
23 ianuarie 2004Publicitate
Europarlamentarul conservator olandez Arie Oostlander "a pus degetul pe rană", comenta, ieri, baroana Emma Nicholson, autoarea celui mai proaspăt raport despre situaţia pregătirilor de aderare a României la Uniunea Europeană. Ce deget? Ce rană? Degetul Parlamentului European în principalele probleme de ordin politic pe care România le mai are, în cursa destul de haotică de atingere a principalului obiectiv strategic al momentului: încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană şi, apoi, integrarea propriu-zisă.
Oostlander solicitase, în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, suspendarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană. Reacţia la Bucureşti nu a întîrziat: premierul Adrian Năstase a declarat că olandezul are o problemă personală, şi, anume, absenţa unui partid creştin-democrat din Parlamentul României. Afirmaţia primului ministru de la Bucureşti i-a stîrnit parlamentarului european rîsul: "Avem un singur interes: o guvernare decentă, indiferent de culoarea politică a celor aflaţi la putere. Nu este treaba mea cine conduce România"
Şi, totuşi, ce, anume, l-a deranjat pe Oostlander? "Din raportul baroanei Nicholson rezultă problemele iar acestea sunt de natură politică: respectul faţă de lege face parte dintre criteriile de aderare stabilite la Copenhaga. Or, dacă astfel de criterii nu sunt respectate, nu are sens să continuăm negocierile pe teme tehnice, cum sunt pescuitul, agricultura, energia".
Totul a pornit de la problema adopţiilor internaţionale, subiect la care Bucureştii se află între ciocanul Uniunii Europene şi nicovala Statelor Unite. Europenii cer menţinerea moratoriului privind suspendarea acestor adopţii; americanii, dimpotrivă, doresc să înfieze copii din România. Între timp o fac italienii, căci, acuză presa bucureşteană, prietenia dintre premierii României şi Italiei, Adrian Năstase şi Silvio Berlusconi, a deschis portiţe de genul celor ascunse în orice stufăriş legislativ. Că în rezolvarea acestei probleme a sărit şi Comisia Europeană nu trebuie să ne mire: premierul Berlsuconi are, în preşedintele Comisiei, Romano Prodi, un vajnic adversar pentru viitoarele parlametare din peninsulă. Cert este, însă, că se declanşează o anchetă şi nu sună a bine pentru România. La ce se aşteaptă Oostlander? "Nimic nu este exclus. Raportul baroanei Nicholson se ocupă iarăşi de orfelinate, de corupţia din jurul acestora; este vorbă, pînă la urmă, despre comerţ cu fiinţe umane. Dar corupţia, rezultă din raport, se întinde pînă la cel mai înalt nivel al structurilor statului. Nici activitatea serviciilor însărcinate cu combaterea terorismului nu este impresionantă. În plus, există o serie de personaje politice de care depinde declanşarea sau blocarea investigaţiilor în cazuri de corupţie."
În atari condiţii, ne-a explicat interlocutorul nostru, i se pare firească susendarea oricăror negocieri pe capitole tehnice pînă la rezolvarea problemelor de ordin politic - aşa cum s-a întîmplat în cazul Slovaciei, în perioada guvernării Vladimir Meciar. Sfatul europarlamentarului socialist francez, Catherine Lalumiere, de a intensifica negocierile, ca soluţie pentru depăşirea problemelor, nu i se pare realist, lui Oostlander, care, de altfel, este responsabil, în cadrul Comisiei de Politică Externă, şi cu monitorizarea Turciei.
"Impunem Turciei să respecte criteriile politice. Colegii turci îmi reproşează rigiditatea în judecarea ţării lor, la capitole cum sunt drepturile omului şi democraţia constituţională, în raport cu modul în care tratăm România. Şi au dreptate", a apreciat deputatul, compeltînd că nu se poate vorbi despre subvenţii agricole cît timp problemele sunt de ordin politic.
Conservatorul ungar Jozsef Szajer, prezent în Comisia pentru Politică Externă cu statut de observator, a solicitat Parlamentului să ţină cont şi de faptul că zone întregi din România, cu populaţie de peste 90 la sută maghiară, doresc să fie autonome. De data aceasta, însă, Oostlander a găsit de cuvinţă să laude Bucureştii: "Cred că România a dat dovadă de voinţă în direcţia implicării minorităţilor la guvernare, astfel că subiectul autonomiei pe criterii etnice nu se circumscrie criteriilor politice nerespectate de autorităţile de la Bucureşti. Nu am critici de adus din acest punct de vedere."
Oostlander solicitase, în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, suspendarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană. Reacţia la Bucureşti nu a întîrziat: premierul Adrian Năstase a declarat că olandezul are o problemă personală, şi, anume, absenţa unui partid creştin-democrat din Parlamentul României. Afirmaţia primului ministru de la Bucureşti i-a stîrnit parlamentarului european rîsul: "Avem un singur interes: o guvernare decentă, indiferent de culoarea politică a celor aflaţi la putere. Nu este treaba mea cine conduce România"
Şi, totuşi, ce, anume, l-a deranjat pe Oostlander? "Din raportul baroanei Nicholson rezultă problemele iar acestea sunt de natură politică: respectul faţă de lege face parte dintre criteriile de aderare stabilite la Copenhaga. Or, dacă astfel de criterii nu sunt respectate, nu are sens să continuăm negocierile pe teme tehnice, cum sunt pescuitul, agricultura, energia".
Totul a pornit de la problema adopţiilor internaţionale, subiect la care Bucureştii se află între ciocanul Uniunii Europene şi nicovala Statelor Unite. Europenii cer menţinerea moratoriului privind suspendarea acestor adopţii; americanii, dimpotrivă, doresc să înfieze copii din România. Între timp o fac italienii, căci, acuză presa bucureşteană, prietenia dintre premierii României şi Italiei, Adrian Năstase şi Silvio Berlusconi, a deschis portiţe de genul celor ascunse în orice stufăriş legislativ. Că în rezolvarea acestei probleme a sărit şi Comisia Europeană nu trebuie să ne mire: premierul Berlsuconi are, în preşedintele Comisiei, Romano Prodi, un vajnic adversar pentru viitoarele parlametare din peninsulă. Cert este, însă, că se declanşează o anchetă şi nu sună a bine pentru România. La ce se aşteaptă Oostlander? "Nimic nu este exclus. Raportul baroanei Nicholson se ocupă iarăşi de orfelinate, de corupţia din jurul acestora; este vorbă, pînă la urmă, despre comerţ cu fiinţe umane. Dar corupţia, rezultă din raport, se întinde pînă la cel mai înalt nivel al structurilor statului. Nici activitatea serviciilor însărcinate cu combaterea terorismului nu este impresionantă. În plus, există o serie de personaje politice de care depinde declanşarea sau blocarea investigaţiilor în cazuri de corupţie."
În atari condiţii, ne-a explicat interlocutorul nostru, i se pare firească susendarea oricăror negocieri pe capitole tehnice pînă la rezolvarea problemelor de ordin politic - aşa cum s-a întîmplat în cazul Slovaciei, în perioada guvernării Vladimir Meciar. Sfatul europarlamentarului socialist francez, Catherine Lalumiere, de a intensifica negocierile, ca soluţie pentru depăşirea problemelor, nu i se pare realist, lui Oostlander, care, de altfel, este responsabil, în cadrul Comisiei de Politică Externă, şi cu monitorizarea Turciei.
"Impunem Turciei să respecte criteriile politice. Colegii turci îmi reproşează rigiditatea în judecarea ţării lor, la capitole cum sunt drepturile omului şi democraţia constituţională, în raport cu modul în care tratăm România. Şi au dreptate", a apreciat deputatul, compeltînd că nu se poate vorbi despre subvenţii agricole cît timp problemele sunt de ordin politic.
Conservatorul ungar Jozsef Szajer, prezent în Comisia pentru Politică Externă cu statut de observator, a solicitat Parlamentului să ţină cont şi de faptul că zone întregi din România, cu populaţie de peste 90 la sută maghiară, doresc să fie autonome. De data aceasta, însă, Oostlander a găsit de cuvinţă să laude Bucureştii: "Cred că România a dat dovadă de voinţă în direcţia implicării minorităţilor la guvernare, astfel că subiectul autonomiei pe criterii etnice nu se circumscrie criteriilor politice nerespectate de autorităţile de la Bucureşti. Nu am critici de adus din acest punct de vedere."
Publicitate