1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Armată de stat teroristă

Petre Iancu 16 august 2007

Pentru prima dată SUA se pregătesc să declare teroriste unităţi ale armatei unui stat suveran. E vorba de Gărzile Revoluţionare ale islamiştilor de la Teheran.

https://p.dw.com/p/BV7j
Ahmadinedjad (stînga) împreună cu unul din prietenii săi, liderul Coreeii comuniste, Kim Iong IlImagine: picture-alliance/dpa/DW

Guvernul american intenţionează să plaseze Gărzile Revoluţionare iraniene pe lista organizaţiilor teroriste. Concomitent, forurile occidentale rămîn îngrijorate de ambiţiile nucleare ale regimului iranian.

La Washington s-au confirmat oficial intenţiile Casei Albe de includere a gărzilor revoluţionare iraniene, trupele de şoc ale fundamentaliştilor islamici de la Teheran pe lista grupărilor teroriste. Un asemenea demers ar fi însă fără precedent. Ar fi în speţă pentru prima oară că s-ar declara oficial drept teroriste unităţi speciale făcînd parte din forţele armate ale unui stat suveran.

Ce anume se ascunde în spatele acestei decizii e clar. Preşedintele SUA nu vrea în ruptul capului să accepte pasiv imixtiunea regimului de la teheran în conflictele din Irak şi din Afganistan. De altfel Casa Albă şi-a lansat primele averrtismente la adresa Iranului încă de acum 6 luni. Preşedintele Bush a subliniat la rîndul său că, „soldaţii noştri sunt ucişi cu arme aduse în Irak de gărzile revoluţionare. Gărzile revoluţionare (sunt subordonate) guvernului iranian. Nu ştim dacă preşedintele Iranului Ahamadinejad le-a ordonat acest lucru. Ştim însă, că armele lor sunt acolo”, a declarat preşedintele american, precizînd că n-are de gînd să rămînă cu mîinile în sîn în faţa acestei situaţii.

Reproşurilor iniţiale li s-au adăugat cu două luni în urmă altele, vizînd amestecul Iranului în conflictul cu talibanii afgani, pe care, potrivit oficialităţilor din Washington, Teheranul îi înarmează. Şi anume, cu ajutorul gărzilor iraniene.

Conform experţilor, această unitate are un efectiv de circa 125.000 de militari şi dispune de subunităţi de aviaţie şi de marină, de trupe terestre şi de forţe speciale. Gărzile iraniene, care constituie baza puterii preşedintelui Ahamdinedjad cooperează strîns cu grupări extremiste din străinătate. Sean McCormack, de la Departamentul de Stat american a reliefat între altele, că gărzile iraniene „reprezintă organizatoric o instituţie a statului iranian, care are însă ramificaţii şi în străinătate, ajungînd de pildă pînă la al Quaida”. La toate acestea se adaugă şi rolul negativ pe care l-au preluat în Irak, „unde-i sprijină pe insurgenţi, oferindu-le tehnică militară şi instrucţie”.

Guvernul american mai are şi alte motive să includă gărzile iraniene pe lista grupărilor teroriste. Gărzile constituie un factor economic major în Iran, devreme ce controlează parţial industria farmaceutică locală, au interese petroliere, dispun de concerne şi firme cărora li s-a comandat construcţia noulului aeroport de la Teheran. Or, trecerea lor pe lista organizaţiilor teroriste le-ar îngreuna procurarea de fonduri şi tranzacţiile pe pieţele internaţionale. In plus, însuşi preşedintele Iranului a făcut parte din aceste gărzi revoluţionare, iar americanii îi lansează pe această cale un semnal politic clar, indicîndu-i că SUA nu vor tolera utilizarea gărzilor revoluţionare pentru exportul de violenţă.

Nici momentul răpîndirii informaţiilor privind iminenta reevaluare a gărzilor revoluţionare n-a fost ales întîmplător. Intr-o vizită efectuată omologului său afgan, Ahamdinedjad şi-a văzut elogiat statul de către liderul de la Kabul, Hamid Karzai, care a calificat Iranul drept frate şi a lăudat cooperarea bilaterală. Atari declaraţii din partea unui aliat al SUA precum Hamid Karzai nu pot constitui altceva decît un afront la adresa efortului american de-ai combate pe talibani, inamicul public numărul 1 al Afganistanului şi al preşedintelui său.

Nu e clar cînd anume se va lua decizia includerii gărzilor revoluţionare pe lista grupărilor teroriste. N-ar fi exclus ca demersul să aibă loc în septembrie, înaintea dezbaterilor din Consiliul de Securitate privind adoptarea de sancţiuni antiiraniene mai dure din pricina refuzului T

Teheranului de a renunţa la îmbogăţirea uraniului, procedură necesarăp fabricării de arme nucleare. Negocierile pe acest subiect vor continua luni, la Teheran, în cursul unei vizite efectuate în capitala iraniană de către Olli Heinonen, şeful adjunct al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.