1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Armata libaneză are controlul asupra lagărului de la Nahr el Bared

Björn Blaschke / Laurenţiu Diaconu-Colintineanu3 septembrie 2007

Luptele au început în luna mai a acestui an, iar cei 40.000 de locuitori ai lagărului au fugit într-o tabără învecinată după izbucnirea violenţelor.

https://p.dw.com/p/BazV
Soldaţi libanezi sărbătoresc cucerirea taberei de refugiaţiImagine: AP

Victoria a fost înregistrată duminică, dar ultimul asalt militar s-a soldat cu moartea a peste 30 de persoane, majoritatea din rândurle fundamentaliştilor. În plus, alte 20 de persoane au fost arestate. Începutul sfârşitului a avut loc duminică dimineaţa, când trupe terestre ale armatei libaneze au lansat o nouă ofensivă. În disperare de cauză, extremiştii au încercat că fugă din lagăr, se arată într-un comunicat al comandamentului militar regional. O fugă, care s-a soldat cu zdrobirea rezistenţei extremiste din tabăra de refugiaţi.

Se pare însă că unui grup restrâns de militanţi i-a reuşit fuga într-adevăr, printre ei şi liderul Fatah al Islam, Shaker. Acesta nu s-ar găsi nici printre prizonieri, nici trupul său nu ar fi fost identificat printre victime, a precizat un oficial militar.

În a doua jumătate a lunii mai au început ostilităţile. Luptătorii extremişti au atacat atunci un post de observaţie militar din lagăr, au ucis soldaţii din serviciul de pază şi au ocupat apoi poziţii în tabăra de refugiaţi de la Nahr el Bared. Armata a reacţionat, instituind un perimetru de asediu. În total numărul victimelor se ridică la 300, dintre care 157 de soldaţi, 131 de extremişti şi 42 de civili.

Că asediul a durat atât de mult şi a avut un bilanţ atât de sângeros se poate explica în mai multe modalităţi. De exemplu, dotarea tehnică a armatei libaneze lasă mult de dorit. În schimb, fundamentaliştii aveau în posesie arme mult mai moderne. În plus, lagărul de refugiaţi palestinieni era pentru militari oarecum teritoriu necunoscut, pentru că organizaţiile palestiniene sunt responsabile de decenii încoace de administrarea taberelor de refugiaţi de pe teritoriul Libanului.

Astfel se explică şi uşurinţa cu care fundamentaliştii au reuşit să-şi stabilească poziţiile la Nahr el Bared: o mişcare formată din islamişti arabi de orientare sunită, ferită de puterea statului şi tolerată de unii palestinieni.