Artă şi sexualitate la Veneţia

Cu un film politic regizat de febleţea multora, actorul american George Clooney, a debut în splendidul Oraş al Lagunelor ce-a de-a 68-a ediţie a festivalului de film.

Festivalul veneţian, care-şi va închide porţile la 10 septembrie, după decernarea leilor de aur şi de argint, e cea mai veche manifestare de acest gen din lume şi totodată una dintre cele mai prestigioase, nefiind complet eclipsată nici măcar de marea întâlnire  a starurilor de la Cannes.

Toate numele mari se înghesuie în continuare să-şi prezinte pe Lido toaletele de lux şi fizionomiile plătite azi sau în trecut cu zeci de milioane pentru orice rolişor oricât de mic. De la Veneţia nu riscă să lipsească, de regulă, nici Kate Winslet, nici Madonna, nici Jodie Foster, Colin Firth, Gwyneth Paltrow, Christoph Waltz, nici Matt Damon, Jude Law sau Al Pacino.

În răstimp, Adonisul contemporan, bărbatul de bărbat George Clooney a ţinut o dată în plus să demonstreze că nu e doar un actor frumos de pică, numai bun de utilizat ca simbol al refulatelor dorinţe ale gospodinelor de vârstă mijlocie, ci şi un regizor deştept, profund şi talentat.

"Idele lui Marte" se vrea a fi un thriller politic despre expertul de imagine al unui candidat la preşedinţie, jucat chiar de Clooney, un specialist de PR, care, fără să vrea, alunecă în mlaştina corupţiei.   

Veneţia nu e doar mama festivalurilor internaţionale, ci trece şi drept Everestul celor dedicate filmelor de autor, al celor turnate de oamenii deştepţi, săraci, dar independenţi, ai acestei lumi dominate de Hollywood şi de concerne.

Comerţul îşi celebrează orele astrale pe Croisette, la Cannes, în timp ce Oraşul Lagunelor are ambiţia de a plasa arta în centrul industriei cinematografice. Deloc de mirare deci că George Clooney încearcă să strălucească intelectual la mostra veneţiană, care a constituit cândva platforma unor cineaşti de talia lui Akiro Kurosawa, Ingmar Bergmann, Michelangelo Antonioni, Felini şi Visconti.

Americanii domină anul acest copios concursul veneţian pentru leii de aur şi de argint. Interesantă e pelicula lui David Cronenberg, „A Dangerous Method“. Filmul se ocupă de sexualitatea refulată şi de drama părintelui fondator al psihanalizei, evreul Sigmund Freud, cel care a resimţit dureros despărţirea de fostul său elev elveţian, Carl Gustav Jung, tributarul unei legături erotice, fireşte, nepermise, cu o pacientă.

Tot la capitolul sexualitate trimite în secţiunea Orrizonti, şi Whore's Glory, „Glorie de Curvă“, o coproducţie germano-austriacă despre prostituţia internaţională.

Multă atenţie va suscita în competiţie şi „Carnagiul“, o coproducţie germano-franco-polono-spaniolă a genialului Roman Polanski, despre cearta dintre două familii de intelectuali, care-şi pierd autocontrolul după o ceartă a progeniturilor lor. 

23 de filme concurează pentru leul de aur, pe care-l va decerna un juriu condus de Darren Aronofsky, mult talentatul autor al filmului de balet Black Swan (Lebăda Neagră). Cineastul italian Marco Bellocchio obţine în acest an leul de aur pentru întreaga sa operă.

Autor: Sabine Oelze/Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu