1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Aspecte ale barbariei

7 iulie 2011

Ziarele se mai ocupă de Grecia, de agenţiile de rating, de lumea arabă, de victoria unei localităţi sud-coreene în cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2018 precum şi de corupţia românească.

https://p.dw.com/p/11qp6
Illustration - Verschiedene deutsche Tageszeitungen, wie Mitteldeutsche Zeitung, Sächsische Zeitung, Die Welt, Frankfurter Allgemeine, liegen zur Presseschau bereit, aufgenommen am 23.11.2009 in Leipzig (Wischeffekt). Foto: Jan Woitas
Symbolbild deutsche Presseschau PresseImagine: picture-alliance/dpa

Austriacul Wirtschaftsblatt semnalează declaraţiile din ziarul Adevărul ale ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, potrivit căruia investitorii americani evită România din cauza corupţiei extinse. Ziarul consemnează şi verdictul organizaţiei Transparency International potrivit căruia, după Grecia şi Bulgaria, România ar fi cea mai coruptă ţară din Europa. Ziarul austriac semnalează aprecierea cu care agenţiile de rating au răsplătit România graţie bugetului de austeritate al guvernului Boc.

Spaţii generoase se alocă, în ziarele occidentale, oceanului de critici, dezaprobări, calomnii şi oprobriu, revărsat de politicienii europeni asupra aceloraşi agenţii de rating. „Încrederea în ele s-a distrus”, titrează cotidianul spaniol El Pais, referindu-se la decizia agenţiei Moody's de a reduce nivelul de credibilitate al Portugaliei.

La Republicain Lorrain crede că demersul agenţiei ar fi rezultatul unor pure speculaţii şi n-ar avea nici în clin nici în mânecă cu reformele hotărâte de executivul de la Lisabona, şi ar reflecta doar ipoteza potrivit căreia aceste reforme s-ar putea dovedi insuficiente.

Ample regrete însoţeşte în Germania şi Austria şi hotărârea Comitetului Olimpic Internaţional de a elimina capitala bavareză München din cursa pentru organizarea Jocurilor de Iarnă din anul 2018. Salzburger Nachrichten de pildă crede că aici s-ar fi dat câştig de cauză „miliardelor în dauna tradiţiei”. De altă părere sunt unele ziare ruseşti care atrag atenţia că victoria Asiei e logică devreme ce Orientul n-a reuşit decât în două rânduri să obţină râvnita sarcină.

În ce priveşte barbariile semnalate mai sus, suedezul Dagens Nyheter se opreşte asupra masacrelor din Siria şi cere lumii civilizate să izoleze regimul dictatorial de la Damasc. Unele ziare de stânga deplâng vânzarea de tancuri germane către Arabia Saudită, alt regim autoritar din lumea arabă care a contribuit la represiunea declanşată în Bahrein.

La Repubblica din Roma consemnează sfârşitul primăverii arabe şi sfârşitul visului de libertate şi democraţie generat de protestele tunisiene şi egiptene. Reacţia puterilor tradiţionale, în special a militarilor a dezamăgit, scrie ziarul italian care întrevede şi pericolul prăbuşirii în haos şi anarhie a Libiei.

Neue Zürcher Zeitung se semnalează condamnarea unui ziarist polonez din Belarus care a îndrăznit să spună adevărul: şi-anume că liderul din Minsk, Alexander Lukaşenko, este un dictator şi că şi ultimele alegeri derulate în Rusia albă au fost fraudate.

Ziarul remarcă totuşi verdictul surprinzător de blând. Procuratura ceruse trimiterea lui Andrzej Poczobut pe timp de trei ani după gratii şi chinuirea lui, în tot acest răstimp, într-un lagăr de muncă. Judecătorii i-au aplicat însă o pedeapsă de numai doi ani, cu suspendarea pedepsei.

Arbitrariul revoltător al unui regim autocratic reiese din raportul unei comisii independente de anchetă care a constatat că autorităţile ruse se fac vinovate pentru moartea în închisoare a unui avocat bolnav, căruia i s-a refuzat îngrijirea medicală. Potrivit NZZ, e vorba de Serghei Magnitski.

Semne poate şi mai mari de întrebare suscită dedesubturile unui scandal de presă britanic, iscat de ascultarea frauduloasă, de către un jurnalist, a înregistrărilor de pe căsuţa vocală a unui telefon mobil aparţinând unei adolescente asasinate de violatorul ei.

Din NZZ mai aflăm că, pentru a obţine în exclusivitate informaţii explozive, ziaristul britanic nu se mulţumise, după moartea fetei, să asculte înregistrările celularului ei, ci îl manipulase chiar, ştergând unele mesaje spre a face loc în memoria aparatului pentru apeluri noi.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz