UE se poate destrăma

Într-un interviu acordat agenţiei germane de presă DPA, şeful diplomaţiei de la Luxemburg, Jean Asselborn, a schiţat un scenariu sumbru privind viitorul UE. "Uniunea Europeană se poate destrăma. Procesul ar putea fi uluitor de rapid, dacă izolarea, atât în plan intern cât şi extern, va deveni regulă în locul solidarităţii". Responsabilul vede ameninţat şi Acordul Schengen. De la semnarea acestui document, în anul 1985, 26 de state europene au desfiinţat controalele la frontierele proprii. Germania şi majoritatea statelor UE au înţeles, în opinia lui Asselborn, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, că prevederile Convenţiei de la Geneva referitoare la refugiaţi sunt în vigoare. Totuşi, în UE se află "şi unii care nu au înţeles cu adevărat şi pe deplin valorile UE, care nu sunt numai valori materiale."

"Pseudo-naţionalismul poate duce la război"

Asselborn s-a declarat îngrijorat şi de lipsa atitudinii umaniste de care dau dovadă unii politicieni. "Falsul naţionalism poate provoca un adevărat război", a avertizat el. Există, în opinia sa, politicieni şi partide care exploatează voit tema migraţiei pentru a stârni panică. Iar cât de dificilă a devenit pentru UE gestionarea crizei refugiaţilor - aceasta se poate constata din lentoarea cu care avansează procesul de redistribuire între statele UE a solicitanţilor de azil sosiţi deja în Europa. Această chestiune este de altfel reluată în dezbatere luni, 09.11, în cursul unei noi reuniuni a celor 28 miniştrii de Interne. În cadrul acestui summit extraordinar se va discuta despre aprobări pentru contingente suplimentare de refugiaţi şi despre aplicarea unor decizii care au fost luate deja în urmă cu mai bine de şase săptămâni.

Bani în schimbul acceptării refugiaţilor

Din cei 160.000 de refugiaţi, a căror redistribuire în interiorul EU s-a decis deja, statele membre abia dacă au primit 130. Ţări dispuse în trecut să-i accepte, cum ar fi Suedia, au ajuns între timp la limită şi cer să fie despovărate. Din dorinţa de a mări disponibilitatea statelor reticente de a-i primi pe refugiaţi, preşedintele Parlamentului UE, Martin Schulz, a pledat, în cadrul unui interviu oferit postului german de televiziune ARD, pentru ajutoare financiare şi de personal. În atari condiţii, poate se mai iveşte o ţară sau alta care să vrea să primească refugiaţi, a afirmat responsabilul.

În cadrul reuniunii extroardinare a miniştrilor de Interne ai UE se va discuta şi despre carenţele de finanţare a fondurilor UE de ajutorare destinate Africii şi Siriei, şi despre ajutoare umanitare în sens mai larg. Statele UE au făcut promisiuni de miliarde, dar şi virarea acestor sume se lasă aşteptată. O altă temă de dezbatere este cooperarea cu Turcia, în calitate de ţară de tranzit a refugiaţilor în drumul lor spre Europa.

Afluxul de refugiaţi ia din nou proporţii

În răstimp, numărul refugiaţilor aflaţi în drum spre Europa creşte din nou. Fenomenul este provocat de încetarea grevei operatorilor de feriboturi din Grecia. Astfel, statele aflate de-a lungul aşa-numitei "rute balcanice" trebuie să se aştepte la sosirea unui număr şi mai mare de refugiaţi. Numai duminică, în portul elen Pireu au poposit mai bine de 10.000 de oameni, care vor porni zilele viitoare la drum în direcţia Germania. În plus, potrivit mass media elene, vremea favorabilă a făcut ca insulele greceşti să fie din nou luate cu asalt de refugiaţi, sosiţi din Turcia la bordul unor bărci pneumatice.