"Astăzi spargem zidul"

„Eu locuiesc Limba românã, care nu este pentru mine un instrument, ceva pe care pot s-o schimb ca pe o cãmaşã, ci este pielea, pielea pe care n-o poţi schimba: stai în ea, mori în ea, iar dacã ţi se ia, mori!" - Paul GOMA -

În spiritul acestei afirmaţii, câteva zeci de locuitori ai capitalei istorice a Moldovei, Iaşi, se întrunesc în fiecare duminică în foişorul de lângă teiul lui Eminescu. Republica Moldova nu apare ca termen în discuţiile membrilor Asociaţiei Hyde Park, în loc fiind folosit numele de Basarabia. Asociaţia este tânără, simpatizanţii se reunesc doar de 5 săptămâni. Cu toate acestea ei au decis să se folosească de valoarea simbolică a zilei de 9 noiembrie, în Germania. Cu 17 ani în urmă a căzut zidul Berlinului, iar de atunci data aceasta simbolizează faptul că voinţa unui popor este mai puternică decât orice regim politic.

Pe pagina de internet www.romanism.net se poate citi „JOI SPARGEM ZIDUL DINTRE ROMÂNI”.

Citez: „Nu observăm oare că, în timp ce marile ţări ale Europei, dezbinate de interese politice, au reuşit să repare nedreptăţi istorice, noi românii, ocupaţi cu grijile meschine ale vieţii cotidiene, uităm de idealurile pentru care mii de români şi-au dat viaţa?”

Pentru a afla însemnătatea protestului organizat astăzi simultan la Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Chişinău, am stat de vorbă cu Oleg Brega, organizatorul manifestării de la Iaşi.

„Vrem să atenţionăm societatea civilă, şi mai ales clasa politică, cea care poate decide în numele nostru, care poate schimba starea lucrurilor, să-i atenţionăm deci, că în Europa, o altă naţiune despărţită de un zid, a ştiut să rezolve peste noapte o stare care părea veşnică. Noi ar trebui să urmăm acest exemplu, deja verificat în istorie, să dărâmăm zidul informaţional şi politic, care este poate mai uşor de dărâmat decât acela din beton şi sârmă ghimpată, care trecea prin inima capitalei germane.”

La Chişinău am vorbit cu Anatol Hristea Stan din partea organizaţiei Hyde Park, despre semnificaţia protestului organizat în capitala Moldovei, şi despre speranţele pe care şi le fac românii de peste Prut.

„Manifestaţia aceasta a fost o acţiune de sensibilizare a populaţiei, dar şi a guvernului şi parlamentului Republicii Moldova, şi României şi cancelariilor europene. A marcat de fapt aniversarea a 17 ani de la căderea zidului berlinez, care credem noi este un exemplu demn de urmat de un popor, de un neam românesc de pe ambele maluri ale Prutului. Este o greşeală, o eroare de ambele părţi, iar în ultimul timp, chiar şi Uniunea Europeană cere securizarea acestei frontiere. Cu regret, noi, neamul românesc de pe ambele maluri ale Prutului, rămânem dezbinaţi de această frontieră, care trece prin inimile noastre.”

Ambii interlocutori au vorbit în intervenţiile lor despre zidul informaţional, această cortină invizibilă care începe să se aştearnă peste Prut. Oleg Brega acuză mass media românească, în principal.

„Chiar aici la Iaşi va fi edificat un zid de ziare româneşti şi de peste Prut, care nu prea scriu despre această problemă, anume faptul că naţiunea română este despărţită. Iar în ziarele de aici din România, aproape că nu se scrie deloc despre această parte a naţiunii române, care numără totuşi aproape 3-4 milioane de basarabeni, români şi ei. Nu se scrie aproape deloc de realităţile de dincolo de Prut, care iată, aici la Iaşi, sunt doar la 15 km de frontieră.”

Iar Anatol Stan deplânge starea libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare din Moldova, care se confruntă cu multiple modalităţi de cenzură indirectă.

"Există şi o blocadă informaţională. Mai ales aici la noi observăm în teritoriul dintre Prut şi Nistru, că presa nu prea se implică. Ea de fapt are şi o cenzură de factură economică: spaţiul este foarte mic, agenţii economici sunt slabi, şi pe de-o parte ei sunt hărţuiţi de actuala guvernare, fiind intimidaţi potenţialii investitori care încearcă să finanţeze presa. Aceasta din urmă, la rândul ei, cât de cât încearcă, tinde să fie liberă, să ne informeze echidistant şi echilibrat."

În cadrul unui asemenea protest, este greu a menţine componenta politică în afara evenimentelor. Deşi manifestarea este organizată de o serie de organizaţii non guvernamentale, în Republica Moldova cel puţin, ele doresc să îmbunătăţească şi distribuţia eşicherului politic de la Chişinău.

„Cu regret, clasa politică a noastră este foarte slabă. Şi este un nonsens, în opinia noastră, simbioza aceasta, armonia dintre extrema dreaptă şi extrema stângă, care, cât de incredibil ar suna, împărtăşesc aceeaşi ideologie.” – spune Anatol Hristea Stan.