Atotputernicia crizei

Marele cotidian bavarez dezavuează însă această prejudecată la fel ca şi o deloc măgulitoare impresie pe care o au britanicii despre germani, citînd o anecdotă care circulă dincolo de Canalul Mînecii: „ Cînd un britanic devine şomer merge să pescuiască. Cînd un german intră în şomaj, devine nazist”.Această carenţă de maturitate politică pe care britanicii o atribuie germanilor a fost însă contrazisă de comportamentul actual al cetăţenilor Republicii Federale faţă de criza financiară. Deocamdată toată lumea a rămas liniştită iar angoasele nemărturisite nu au degenerat în iraţionalism aşa cum s-a întîmplat în anii 20 şi 30 ai secolului XX, scrie ziarul citat avertizînd însă clasa politică actuală să nu se culce pe o ureche şi să nu uite că în memoria colectivă a germanilor dăinuie încă trauma a două crize financiare nimicitoare.

Un avertisment adresează clasei politice şi DER TAGESSPIEGEL de la Berlin reamintindu-le cititorilor că în Germania cei peste 3 milioane de cetăţeni fără serviciu conferă şomajului un caracter de masă, că astronomicele datorii publice, bugetul deficitar al sistemelor de asigurări sociale reprezintă o povară uriaşă lăsată pe umerii generaţiilor viitoare. Şi de aceea, conchide cotidianul citat, clasa politică ar trebui să regîndească situaţia în registru major, independent de disputele şi rivalităţile de partid, să dea dovadă de perseverenţă şi solidaritate.

Între timp însă constată săptămînalul DIE ZEIT, unii funcţionari şi experţi financiari îşi freacă cu satisfacţie mîinile, avertizîndu-i pe managerii băncilor că acum vor trece la treabă pentru a face ordine. Dar atît bancherii cît şi statul au toate motivele să-şi toarne cenuşă pe cap fiindcă nici unii nici ceilalţi nu şi-au făcut cum trebuie datoria. Prin urmare, atenţionează săptămînalul german citat, mulţumirea de sine este în momentul de faţă mai mult decît deplasată. Fiindcă în timp ce pieţele financiare tind spre măsuri iraţionale, talentul statului de a adopta măsuri înţelepte într-o criză lipsită de precedent nu a fost încă verificat.

Dimensiunile lipsite de precedent al pachetului de salvare de pînă la 500 de miliarde de euro a trezit la Berlin sentimentul unui moment istoric scrie NEUE ZÜRCHER ZEITUNG relevînd eforturile cancelarei Angela Merkel şi ale ministrului german al finanţelor Peer Steinbrück de a legitima în Bundestag acest ajutor din partea statului şi de a-l ancora în ordinea politică. Este însă foarte posibil – continuă ziarul elveţian citat ideea - ca anunţatele reforme internaţionale ale pieţii financiare să nu soluţioneze doar probleme ci să creeze altele noi. Promisiunea făcută de Angela Merkel potrivit căreia reformele vor împiedica noi crize şi vor umaniza economia de piaţă liberă părea mai degrabă sceptică decît optimistă conchide cotidianul citat.

Ziarul britanic THE INDEPENDENT, comentînd summitul UE de la Bruxelles constată un efect paradoxal al crizei financiare: ea a dus la o coeziune, la o strîngere a rîndurilor membrilor Uniunii Europene, spre invidia unora dintre prietenii noştri de pe celălalt ţărm al Atlanticului .

Absenţa pînă în momentul de faţă a unei mea culpa pe care ar fi trebuit să şi o facă bancherii dar şi experţii economici stîrneşte indignarea cotidianului CORRIERE DELLA SERA. Ziarul italian reaminteşte că actuala catastrofă era demult previzibilă.

Criza financiară a ocultat aproape complet alte teme ale actualităţii, de pildă în plan intenraţionalde pildă, remarcă ziarul olandez NRC Next, criza din Caucaz sau prelungirea mandatului soldaţilor Bundeswehrului în Afganistan , dezbătută în Bundestag ca şi noul pachet de sprijin financiar acordat familiei despre care AUGSBURGER ALLGEMEINE crede că era demult scadent el nefăcînd actualmente decît să compenseze majorările de preţuri la energie precum şi sporirea TVA. Concluzia comentatorului este că statul cu o mînă dă şi cu alta ia. Ziarele mai tematizează azi intens şi problema foametei în lume, în baza raportului ONU. Şi marginal, aşa cum procedează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG şi condamnarea fiecare la 15 ani de detenţie a ex generalilor Chiţac şi Stănculescu abia după 19 ani de la sîngeroasele evenimente din decembrie 1989 de laTimişoara.Imediat după prăbuşirea regimului ceauşist, Stănculescu a fost ministrul apărării iar Chiţac,ministru de interne află cititorii ziarului elveţian.