Au catastrofele un sens?

Ciudat fiindcă în aceste zile atenţia întregii omeniri este polarizată nu de rachetele lansate de fundamentaliştii islamişti, ci de apocalipsa din Haiti, explică ziarul citat care mai publică un amplu comentariu ce desluşeşte sensul cataclismului abătut peste sărmanul stat din Caraibe. Pornind de la interpretările teologice, date de-a lungul istoriei diverselor catastrofe naturale, de la invocata idee a unui determinism divin, autorul articolului relevă necesitatea unei acţiuni imediate şi directe în favoarea şi ajutorul victimelor, facilitată şi de progresul tehnologic în era globalizării. Europei i-au trebuit în 1755, cînd a avut loc devastatorul cutremur din Lisabona, două săptămîni spre a afla despre dezastrul care a lăsat urme în memoria colectivă, în cultură şi filozofie. Imaginile televizate ale cutremurului din Haiti impun acţiuni imediate şi nu exegeze filozofice - deduce în final autorul comentariului, distingînd tocmai în solidaritatea cu victimele, sensul catastrofei.

Nuanţată, ideea se regăseşte şi în paginile cotidianului LIBERATION: dezastrul retrezeşte spiritul de solidaritate, legînd conştiinţa încărcată a ţărilor bogate de această ţară năpăstuită. Deşi efemeră, ivită din suferinţă şi empatie, alimentată de imaginile cutremurătoare, această solidaritate îşi merită numele - conchide ziarul francez.

Pragmatic, THE TIMES cere Naţiunilor Unite să preia neîntîrziat comanda organizării campaniei de ajutoare umanitare. Ziarul britanic estimează că deşi este o figură de proră, emisarul Bill Clinton nu poate singur face faţă situaţiei, neavînd nici experienţa scoaterii din haos a unei ţări.

În favoarea unui protectorat umanitar ONU în Haiti pledează şi FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pe prima sa pagină, insistînd asupra unui aspect inedit al situaţiei: cataclismul abătut asupra statului din Caraibe, haosul iscat, pe de-o parte, solidaritatea internaţională pe de alta, crează premisele unui experiment istoric: aflat în punctul zero, Haiti ar putea deveni un stat care să stea pe propriile sale picioare, graţie instituirii unor structuri democratice ale puterii. Aşadar, Haiti se află şi în faţa unui nou început.

Dacă nu un nou început, măcar schimbarea a promis-o preşedintele Obama atunci cînd a preluat puterea. La un an după istorica intrare în Casa Albă a primului preşedinte american de culoare, imaginea Statelor Unite în lume s-a ameliorat, dar în interior îşi croieşte drum dezamăgirea, generată şi de rata sporită a şomajului şi de întîrzierea schimbării promise, constată CORRIERE DELLA SERA, în timp ce LA STAMPA atrage atenţia că deviza schimbării este un factor de credinţă mai mult decît un motor al acţiunii.

Componenta emoţională a schimbării o subliniază ALLGEMEINE ZEITUNG, amintindu-le cititorilor că devreme ce entuziasmul stîrnit de victoria lui Obama la alegeri a fost lipsit de precedent, disproporţionat în raport cu posibilitatea reală de schimbare rapidă a situaţiei, era firesc ca dezamăgirea să se producă peste nu multă vreme. Obama nu poate face minuni, Obama nu este un geniu, el este obligat să revină cu picioarele pe pămînt şi, la urma urmei, bilanţul primului său an de guvernare nu este deloc rău.

Cu atît mai mult cu cît Obama trebuie să facă faţă şi dificultăţilor externe, situaţiei din Afganistan unde talibanii sunt pe mai departe puternici - scrie ziarul polonez DZIENNIK, ceea ce nu înseamnă că ei pot învinge forţele NATO, dar le pot supune unui război de gherilă, obligîndu-le să se retragă. Ca să nu se întîmple aşa ceva, i se recomandă Alianţei, cît timp ea este încă în ofensivă, să înceapă negocierile cu talibanii şi nu să aştepte pînă ce aceştia o vor împinge într-o poziţie defensivă. Întrebarea nu este dacă negociem cu adversarii, ci în ce condiţii o vom face – atrage atenţia cotidianul polonez.

Deocamdată, talibanii au demonstrat că nici măcar în inima capitalei afgane nu se poate vorbi de o securitate militară şi că strategia preşedintelui Obama de a suplimenta efectivele militare în Hindukuş, duce într-o fundătură, asertează TAGESSZEITUNG din Berlin.

Iar cine se lasă impresionat de terorism, a pierdut deja bătălia – sună verdictul dat de VOLKSSTIMME din Magdeburg.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Alexandra Sora