Autonomie cu gust dulce-amărui

Dusan Bokic îşi pune toată speranţele în autonomia Voivodinei. Bokic este patronul unei fabrici de confecţii metalice din Temeren, localitate situată nu departe de capitala provinciei, Novi Sad. Bărbatul speră că regiunea în care trăieşte va găsi repede drumul către Uniunea Europeană, iar afacerile sale vor înflori. "Aşteptăm mai multe comenzi şi mai multe investiţii. Vrem să muncim, avem oameni calificaţi. Şi aşteptăm tehnologie nouă, mai multe investiţii în Voivodina."

Reacţia omului de afaceri din Temeren este normală. Belgradul a conferit provinciei sârbe Voivodina dreptul de a avea reprezentanţe în străinătate şi de a încheia acorduri internaţionale cu alte regiuni, dar nu şi cu alte state.

Voivodina are circa două milioane de locuitori, de etnii diferite. Pe lângă sârbii majoritari, 14% din locuitori sunt maghiari, iar 1,5% - români (circa 34.500). Aici se vorbesc şase limbi oficiale: sârba, maghiara, croata, slovaca, rutena şi româna.

Maghiarii să plece!

Atacurile xeonofobe la adresa celei mai importante minorităţi din provincie, cea maghiară, sunt la ordinea zilei. Pe pereţii multor clădiri pot fi zărite sloganuri naţionaliste. Maghiarilor li se cere să plece "înapoi în Ungaria".

Roland Kalman a simţit pe propria piele cum se manifestă naţionalismul sârbilor. Într-o seară, ieşea împreună cu nişte prieteni dintr-o brutărie. Trei sârbi i-au snopit în bătaie: "(...) Pe mine m-au nimerit în ochi. Zăceam la pământ şi ţineam ochii strânşi ca să mă apăr", povesteşte Kalman.

De atunci, nu mai vede cu ochiul stâng. Nu este singurul atac brutal săvârşit asupra maghiarilor din provincie. Părinţii au ajuns să se teamă atunci când ies copiii în oraş:. "De ce-i bat sârbii pe unguri? Pur şi simplu pentru că sunt unguri!", spune Josef Kalman.

Naţionaliştii critică tot

Dintre toate regiunile Serbiei, Voivodina este cea mai bogată. Pretutindeni în capitală există clădiri care amintesc de monarhia habsburgică. Provincia are şi o bancă proprie de dezvoltare, care oferă credite întreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru modernizarea infrastructurii.

Preşedintele provinciei Voivodina, Bojan Paitic, este de orientare pro-occidentală. "Considerăm că Voivodina este o regiune dezvoltată. Aşteptăm ca Serbia să devină cât mai curând stat membru al Uniunii Europene şi astfel provincia noastră să devină o regiune europeană în care mai multe etnii convieţuiesc armonios."

Faptul că Voivodina a primit o largă autonomie, i-a determinat pe naţionaliştii sârbi să dezgroape securea războiului. Reprezentanţii Partidului Radical Sârb (SRS) s-au grăbit să critice decizia Belgrad-ului. "Nu putem susţine că suntem pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar, în acelaşi timp, divizăm ţara. Aceste două noţiuni se exclud reciproc. Aşa o motivaţie slabă ar merita premiul Nobel", a declarat Milorat Mircic, un reprezentant al Partidului Radical din Serbia.

Serbia este casa noastră

Dar reacţia radicalilor îi lasă reci pe locuitorii Voivodinei, inclusiv pe cei care până acum votau cu ei. Şi nici proaspăta autonomie a provinciei nu-i impresionează pe cei din coloniile de refugiaţi sârbi, stabiliţi în regiune din cauza războiului din Balcani.

"Noi suntem refugiaţi, iar pentru noi cel mai important lucru este să avem linişte. Nimic altceva." / "Habar nu am despre ce vorbiţi şi, sincer, nu mă interesează. Nu mă uit la televizor." - spun oamenii.

Autonomia Voivodinei este încă tânără, dar nimeni nu crede că în această provincie situaţia s-ar putea deteriora ca în Kosovo. Şi oamenii de afaceri privesc optimişti către viitor. Printre angajaţii lui Dusan Bokic se găsesc atât sârbi, cât şi maghiari. Şi nu vrea să amestece dezbaterile politice cu afaceri. "Toţi suntem membrii aceleiaşi familii şi avem grijă de casa noastră. Iar casa noastră este Serbia."

Autori: Birgit Augustin, Claudia Ştefan
Redactor: Robert Schwartz