Autotrenuri pe străzile Europei - argumente pro şi contra

Numai în Germania, lungimea ambuteiajelor este, zilnic, de circa 1000km. Pe prima bandă camioanele înaintează lent, în vreme ce beneficiarii aşteaptă ca marfa să fie livrată la timp. Pe autostrăzile din Suedia circulă obligatoriu numai autotrenuri; Olanda tocmai testează acest sistem. Ţările de tranzit din Europa sunt însă sceptice, argumentând cu majorarea costurilor pentru infrastructură, cu mai multă poluare şi cu siguranţa traficului.

Un autotren are o greutate de până la 60 tone, o lungime de 25m şi un consum de 33l/100km. Noul model, de care firmele de transport sunt atât de încântate, are un volum aproape dublu. Firma Cotrans a testat timp de un an un asemenea camion pentru concernul VW.

"Experienţa ne-a demonstrat că nu există niciun fel de probleme cu acest Giga-Liner şi că autotrenul ar fi într-adevăr un sistem bun pentru arterele rutiere principale."

- susţine Herbert Hausherr, reprezentant al firmei Cotrans.

Primele teste au arătat că, la o încărcătura maximă, scad atât consumul de carburant, cât şi emisiile de CO2 pe unitate transportată. În plus, costurile ar putea fi reduse întrucât, la aceeaşi cantitate de mărfuri, este nevoie de mai puţini şoferi. Principalul argument al firmelor de expediţie este însă fluidizarea traficului. Cu toate acestea, conform unui sondaj de opinie al institutului Forsa, 70% din şoferii germani sunt împotriva prezenţei autotrenurilor pe străzi.

De aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii a o sută de organizaţii, din optsprezece ţări europene, care s-au grăbit să dea naştere iniţiativei "No Mega Trucks" sprijinită, printre altele, de asociaţii precum "Friends of the Earth Europe" şi "Automobil Clubul European". În total, organizaţiile care încurajează iniţiativa "No Mega Trucks" reprezintă interesele a peste zece milioane de europeni. Bazându-se pe un studiu din care reiese că drumurile europene nu sunt construite pentru a suporta TIR-uri de dimensiuni uriaşe, acestea susţin că autotrenurile ar reprezenta un real pericol pentru siguranţa traficului.

Costuri mai mari, riscuri sporite

Podurile ar fi suprasolicitate, iar sensurile giratorii şi parcările ar trebui adaptate la noile maşini. În aceste condiţii, costurile pentru modificarea infrastructurii ar fi extrem de mari. În plus, manevrele participanţilor la trafic, precum depăşirea unui autotren, ar fi foarte periculoase, iar accidentele în care sunt implicate aceste camioane uriaşe ar avea urmări grave.

Lăsând la o parte siguranţa traficului, aspect care îi îngrijorează în mod deosebit pe adepţii iniţiativei "No Mega Trucks", se mai pune şi problema poluării. În plus, Asociaţia Patronatelor din Industria Germană (BDI) se teme că introducerea autotrenurilor ar însemna o concurenţă serioasă pentru transportul feroviar de mărfuri. Oficiul federal pentru protecţia mediului prognozează că, cel puţin pe autostrăzile din Germania, ambuteiajele vor fi şi mai mari ca până acum. Matthias Knobloch, reprezentant al Automobil Clubului European avertizează:

"Transportul pe şosea va deveni mult mai atrăgător ceea ce va duce la diminuarea interesului faţă de calea ferată, iar studiile demonstrează că efectele asupra mediului înconjurător vor fi grave."

Ministrul german al transporturilor, Wolfgang Tiefensee, a pus punct deocamdată discuţiilor legate de introducerea autotrenurilor. Alte ţări europene continuă să analizeze posibilitatea folosirii lor sau chiar să testeze sistemul, precum procedează Olanda. Pe autostrăzile din Suedia şi Finlanda autotrenurile circulă încă din anii 70. Uniunea Europeană a comandat un raport separat pentru studiul posibillelor efecte al cărui rezultat va fi dat publicităţii abia în 2008.