Avertismente la adresa Turciei

Comisarul pentru extindere, Olli Rehn, a schiţat ieri modul în care Turcia se apropie de standardele politice ale Uniunii. Potrivit raportului, Comisia Europeană regretă faptul că reformele politice ale Turciei s-au încetinit de la sfârşitul anului 2004, când Ankarei i s-a promis începerea negocierilor de aderare. În acelaşi document se mai arată că sunt necesare progrese în privinţa dreptului liber la exprimare, iar ununile sindicale trebuie consolidate. Vestea bună pentru Ankara este că Uniunea Europeană recunoaşte că Turcia are o economie de piaţă funcţională. Raportul comisarului Ollie Rehn vizează şi şansele de aderare a ţărilor din vestul Balcanilor, cum este cazul Croaţiei.

Raportul anual al Bruxellesului a fost nefavorabil Turciei. Ankara a lansat multe reforme şi a făcut progrese, însă are un termen de doi ani de a rezolva 148 de puncte de pe o listă cu deficienţe, întocmită de Comsia Europeană. „Ritmul schimbărilor s-a încetinit în acest an. Deşi se constată progrese în implementarea reformelor, nu este suficient. Este nevoie să se facă eforturi în privinţa libertăţii de opinie, a drepturilor femeilor, a organizaţiilor sindicale şi a drepturilor comunităţilor religioase non-musulmane”, susţine comisarul pentru extindere, Ollie Rehn, la cinci săptămâni după începerea negocierilor de aderare cu Turcia. Ollie Rehn a criticat, în special, procesul intentat scriitorului turc, Orhan Pamuk, care a fost pus sub acuzare din cauza opiniilor cu privire la genocidul asupra armenilor în timpul primului Război Mondial. De asemenea, Bruxellesul reaminteşte Turciei că trebuie să interzică tortura pe întreg teritoriul său, dar şi că situaţia refugiaţilor kurzi nu s-a îmbunătăţit. Guvernul de la Ankara a primit însă şi veşti bune. Comisia europeană este mulţumită de dezvoltarea economică a Turciei, considerându-se că aceasta are o economie de piaţă funcţională. Înaintea negocierilor detaliate în vederea aderării, Uniunea Europeană se aşteaptă ca Turcia să-şi rezolve diferendul cu Ciprul şi să permită accesul vaselor cirpiote în porturile turceşti, o astfel de decizie ducând la recunoaşterea statului cipriot de către Ankara.

Cel de-al doilea stat candidat, analizat de Ollie Rehn, Croaţia, nu a primit atâtea critici cât Turcia, raportul Zagrebului arătând bine, cu excepţia câtorva dificultăţi: în primul rând, justiţia trebuie să devină independentă iar lupta împotriva corupţiei să fie intensificată. Oficialii europeni au pus accent pe faptul că statul croat trebuie să-şi intensifice eforturile pentru capturarea criminalilor de război, printre care se află şi Ante Gotovina. „Croaţia trebuie să colaboreze cu Tribunalul pentru Crime de război de la Haga, până când ultimul urmărit va fi adus în faţa justiţiei”, a precizat comisarul pentru extindere. Începerea negocierilor în vederea aderării Croaţiei la Uniunea în octombire, au fost posibile, abia după ce procurorul-şef al tribunalului, Carla del Ponte a confirmat, în mod surprinzător, cooperarea autorităţilor croate. Oficialii europeni consideră că, în cazul Croaţiei, negocierile ar putea dura între trei şi patru ani.

Comisarul Ollie Rehn a prezentat şi progresele făcute de celelalte state din vestul Balcanilor în drumul spre Uniunea Eruopeană, evidenţiind Macedonia: „Acest stat reprezintă o poveste europeană de succes, în privinţa asigurării stabilităţii. În 2001, Macedonia era în pragul războiului civil, iar acum ne bate foarte serios la porţi”. Macedonia a fost anunţată că va putea începe negocierile de aderare, fără însă a fi precizată o dată precisă. Pe de altă parte, Bruxellesul a anunţat că ia în serios temerile cetăţenilor din Uniune cu privire la o extindere rapidă. Ollie Rehn a declarat că reprezentanţii Comisiei Europene vor fi foarte atenţi cu privire la statele cu care se vor începe negocierile, dar a precizat că Uniunea îşi va respecta cuvântul dat. Astfel, nu se vor face promisiuni unor ţări precum Ucraina sau Georgia în perioada următoare.