1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Avocatul Poporului, expresia pură a crizei de sistem

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti19 decembrie 2013

Anastasiu Crişu a demisionat din fruntea instituţiei Avocatului Poporului invocând motive personale. Se relansează astfel o competiţie ale cărei resorturi politice nu pot fi camuflate.

https://p.dw.com/p/1Acdp
Imagine: picture-alliance/dpa

Avocatul Poporului este singura instituţie care poate ataca la Curtea Constituţională ordonanţele guvernului. Din 2003, de când a fost introdusă această prevedere constituţională, ombudsman-ul a devenit de fapt o pârghie politică discretă, dar esenţială. Mai ales în situaţia în care Guvernul emite o mare cantitate de ordonanţe, Avoatul Poporului are o importanţă strategică. Înainte de 2012, instituţia era deţinută de un apropiat al majorităţii prezidenţiale, permiţând Guvernului Boc să guverneze practic prin ordonanţe de urgenţă fără să se teamă de o sancţiune constituţională. Ulterior, după instalarea guvernului Ponta, Avocatul Poporului a devenit subit un adversar de temut al guvernului, care a procedat la schimbarea conducerii. Comisia Europeană ceruse într-unul din rapoartele sale instalarea unei persoane care să se bucure de unanimitatea partidelor, dar acest lucru nu pare deloc uşor de realizat. Nici una din părţi nu este dispusă să facă nici cea mai mică concesie.

Recent, preşedintele Traian Băsescu a spus despre Anastasiu Crişu că este „un supus al Puterii şi nicidecum Avocatul Poporului”. Dar nici dacă Avocatul Poporului ar fi pe placul Opoziţiei, nu ar fi o situaţie mai bună, căci ne-am putea aştepta la un blocaj sistematic al actelor guvernului, aşa cum procedează de altfel Preşedintele însuşi, potrivit puterilor pe care le deţine.

Adevărul este că în sistemul actual nu pot fi gsite soluţii cu adevărat convingătoare. Recomandările Comisiei Europene din vara anului 2012 au fost nişte improvizaţii pripite, de bun simţ, dar care nu atingeau deloc esenţa problemei. Comentariile ulterioare ale Comisiei de la Veneţia au fost mult mai consistente şi merită să fie reluate.

În primul rând ar trebui să se schimbe sistemul care stimulează practic Executivul să guverneze prin ordonanţe de urgenţă. În al doilea rând ar fi mult mai bine ca ordonanţele de urgenţă să poată fi contestate şi de grupurile Opoziţiei din Parlament. Este ilogic că Opoziţia (sau orice alt grup parlamentar) nu poate contesta un act al Guvernului. Pe de o parte guvernul este împins de sistemul însuşi să emite prea multe ordonanţe, pe de alta Avocatul Poporului are o putere excesivă, care este deloc potrivită cu misiunea sa reală.

În fine, chiar dacă sună plictisitor toate aceste chestiuni nu pot fi rezolvate decât prin modificarea Constituţiei. Blocarea revizuirii nu face decât să perpetueze criza politică.