Avocatul Serbiei

Cu o rundă electorală bătând la uşa Serbiei, scrutin crucial pentru traiectoria Balcanilor în următorii ani, autorităţile române valorifică orice ocazie ivită pentru a plasa pe agenda dezbaterilor nevoia elaborării unei foi de parcurs în vederea integrării ulterioare a Belgradului în structurile euro-atlantice. A făcut-o, ieri seară, însuşi preşedintele Traian Băsescu, în deschiderea conferinţei organizate, în paralel cu summitul Alianţei Nord Atlantice, de organizaţia non-guvernamentală German Marshall Fund of the United States, împreună cu Ministerul român de Externe şi cu fundaţia britanică Chatham House – The Royal Institute of International Affairs.

„Considerăm că Serbia a plătit destul greşelile trecutului. Poporul sârb continuă să suporte nota de plată pentru erorile comise în numele lui. Acesta este motivul pentru care trebuie să fim pregătiţi, la acest summit, să oferim Belgradului o perspectivă clară privind reîntoarcerea la locul pe care îl merită în sânul comunităţii europene şi euroatlantice. Serbia este un stat cu o importanţă crucială pentru stabilitatea şi dezvoltarea economică a regiunii. De aceea este foarte important ca democraţia să învingă în această ţară şi să se consolideze”.

Un mesaj asemănător a venit şi din partea ministrului român al Apărării, Teodor Meleşcanu, la sfârşitul întrevederii cu omologul său german, Franz Josef Jung. Spre deosebire de semnalul direct al preşedintelui Băsescu, fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti a recurs la arsenalul lingvistic acumulat în anii în care a condus Externele de la Bucureşti, vorbind despre „importanţa de a se acorda o perspectivă şi celorlalte trei state din Balcanii de Vest – Muntenegru, Bosnia-Herţegovina şi Serbia, sigur, în funcţie de rezultatul alegerilor – pentru că este o modalitate foarte bună de a contribui la stabilizarea zonei”.

La evenimentul care va intra în istoria think tank-urilor drept Conferinţa de la Bucureşti participă lideri politici, între care secretarul general NATO Jaap de Hoop Schefer, preşedintele Afghanistanului, Hamid Kharzai, al Estoniei, Toomas Ilves, sau al Georgiei, Mihail Saakhashvili, premierul Canadei Stephen Harper, Ellen Tauscher, membră a Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite, şefa subcomisiei pentru Forţe Strategice, militari de rang foarte înalt, cum ar fi generalul Joseph Ralston, fost comandant superm al forţelor aliate, sau influenţi analişti politici de talia unui Bruce Pitkarin Jackson, considerat cea mai autorizată voce din tabăra conservatorilor de la Washington în materie de Europa de Est, nu cu mulţi ani în urmă vicepreşedinte al Lockheed Martin. Pe lista celor invitaţi să vorbească la conferinţă se află şi ex-premierul rus Mihail Kasianov.

Pentru a marca importanţa lui German Marshall Fund, ale cărui evenimente se apropie, prin amploare, de celebra conferinţa anuală de la Munchen, să mai punctăm un singur detaliu: în cursul zilei de astăzi, într-o sesiune specială organizată la Palatul CEC, o audienţă atent selectată va avea ocazia să asiste la un discurs special rostit chiar de preşedintele american George W Bush, care va vorbi despre Afghanistan şi despre colaborarea cu Rusia în asamblarea unui scut anti-rachetă care să se opună unor posibile ameninţări venite dinspre Iran.