Bătălii pierdute, poziţii cîştigate

TAGESSPIEGEL consideră că tocmai fiindcă locuitorii Germaniei nu se aşteaptă la vreun rezultat concret al convorbirilor, summitul nu are voie să fie un eşec, deşi se ştie prea bine că statul nu creează noi locuri de muncă ci doar le mijloceşte precizează DIE WELT în timp ce LEIPZIGER VOLKSZEITUNG atrage atenţia asupra efectului pe care l-ar avea asupra milioanelor de şomeri eşecul summitului de la cancelaria germană. De la Viena ziarul KURIER întrevede riscul ca summitul să degenereze într-un show devreme ce el nu se va solda decît cu nişte corecturi cosmetice nu însă şi cu reimpulsionarea dinamicii economiei germane.

O adevărată provocare în schimb pare a fi pentru ziarul TAGES-ANZEIGER din neutra Elveţie desemnarea de către preşedintele Bush a Sefului adjunct al Pentagonului, Paul Wolfowitz la conducerea Băncii Mondiale. Seful Casei Albe ştie prea bine că promotorul liniei dure a politicii americane este inacceptabil în funcţia de Sef al importantului organism, nu numai din perspectiva europenilor ci şi a liderilor din ţările lumii a treia .Or, scrie în continuare ziarul citat, dispreţul administraţiei Bush faţă de organismele internaţionale este notoriu , în repetate rînduri reconfirmat şi de aceea ar fi recomandabil ca europenii să nu accepte tacit această decizie. Decît că atît Banca Mondială cît şi Fondul Monetar Internaţional sunt organisme de „front” ale Statelor Unite scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG citînd opinia unui diplomat german care atrage atenţia că cine se pune rău cu americanii îşi pune singur beţe în roate.Acelaşi demnitar al cărui nume este trecut sub tăcere de marele ziar münchenez adaugă:”Dacă mă întîlnesc noaptea în vreun colţ întunecat cu Muhammad Ali, nu-i voi căuta pricină şi nici nu voi sări eu la bătaie...” .De cu totul altă părere este NEW YORK TIMES care deplînge desemnarea lui Wolfowitz la conducerea prestigioasei instituţii, considerînd gestul drept un afront la adresa ONU şi a comunităţii internaţionale care în marea ei majoritate a fost şi împotriva războiului din Irak .

Iată-ne ajunşi din aproape în aproape şi la al treilea mare subiect dezbătut azi în presa din Germania şi străinătate: decizia premierului italian Berlusconi de a-şi retrage militarii din Irak.El ştie prea bine că trei pătrimi din cetăţenii Italiei au fost şi sunt împotriva acestui război scrie HAMBURGER ABENDBLATT nu fără a atrage atenţia asupra faptului că dacă Berlusconi i-a trimis pe militarii italieni în Mesopotamia din convingere politică acum îi retrage din oportunism şi calcule electorale.

Nababul mass mediei italiene devenit premier opinează PFORZHEIMER ZEITUNG mai ştie că dacă vrea să fie reales trebuie să asculte din cînd în cînd şi vocea poporului.Pentru Statele Unite însă, decizia premierului italian este o lovitură sub centură consideră ABENDZEITUNG din München. Berlusconi îşi adevereşte prin hotărîrea luată nu vocaţia de politician ci viciile populiste, trădîndu-şi prietenii scrie DRESDNER NEUESTE NACHRICHTEN iar de la Roma, LA REPUBLICCA îl vede pe premier sfîşiat între loialitate şi propagandă.Cu toate acestea este greu de crezut că de dragul alegerilor regionale care bat la uşi, Berlusconi riscă o ruptură cu prietenii săi Bush şi Blair.Ceea ce nu împiedică Washingtonul - opinează IZWESTIJA de la Moscova - să înceteze să-l mai considere pe Berlusconi un aliat de nădejde.

Croaţia nu va putea trage nădejde să devină membru al Uniunii Europene cîtă vreme nu va coopera cu Curtea Penală Internaţională a Organizaţiei Naţiunilor Unite , iar La Bruxelles demnitarii europeni rămîn tari pe poziţie condiţionînd reluarea negocierilor de aderare de soluţionarea cazului Gotovina scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în timp ce STUTTGARTER ZEITUNG salută mai demult scadenta consecvenţă şi intransigenţă a Uniunii Europene conform zicalei „mai bine mai tîrziu decît niciodată...” .