Bani şi propagandă pentru extremişti

Prin intermediul căror organizaţii se alimentează extremismul? Ca de obicei, în astfel de chestiuni adevărul iese la iveală cu oarecare întârziere.

O altă aşa numită „Organizaţie Internaţională de Ajutorare Umanitară”(IHH) a făcut vâlvă recent întrucât, de la Ankara, pusese pe picioare operaţiunea flotilei turco-palestiniene însărcinate să spargă blocada impusă fâşiei Gaza. Oprirea ei de către militari israelieni atacaţi cu răngi de fier de indivizii de pe nava principala a flotei se soldase cu moartea a nouă militanţi islamişti.

Organizaţia omonimă, germană, de ajutorare umanitară internaţională îşi are sediul la Frankfurt. Potrivit ministrului german de interne, scoaterea ei în afara legii e justificată întrucât „organizaţia s-a prevalat de pretextul unor ajutoare umanitare, spre a susţine gruparea teroristă palestiniană Hamas”, care controlează fâşia Gaza.

Or, „obiectivul grupării Hamas este atacarea, inclusiv cu mijloace teroriste, a cetăţenilor israelieni şi a instituţiilor statului evreu, iar organizaţiile militând împotriva dreptului la existenţă al Israelului şi-au pierdut libertatea de asociere pe teritoriul german”, după cum a precizat de Maiziere.

Hamas a încasat în ultimii 3 ani, de la organizaţia din Frankfurt nu mai puţin de 6,6 milioane de euro. În mod semnificativ, serviciile de contraspionaj federale au constatat existenţa unor strânse raporturi de colaborare între aşa-zisa Organizaţie de Ajutorare Internaţională şi Milli Görüs, gruparea radicală a turcilor islamişti din Germania. Cu aproximativ 30.000 de membri, Milli Görüs este cea mai amplă organizaţie islamistă din Germania.

Decizia ministrului federal de interne fusese precedată de o investigaţie declanşată în baza suspiciunii de spălare de bani. La începutul săptămânii poliţia germană percheziţionase 29 de birouri şi locuinţe ale IHH, situate în landurile Hessa, Hamburg şi Renania de Nord - Vestfalia şi sechestrase munţi de dosare şi dispozitive de stocare de date.

În replică, islamiştii au protestat, au anunţat că se vor adresa justiţiei pentru a ridica interdicţia şi au afirmat că statul german ar fi devenit „complicele politicii israeliene care ar teroriza populaţia palestiniană”.

Deşi actualmente, IHH este numele a două organizaţii distincte, una cu sediul la Frankfurt, iar cealaltă avându-şi cartierul general în Turcia, ambele au răsărit din acelaşi izvor veninos, fiind urmaşele unei instituţii create la începutul anilor 90 în Germania.

Şi, ca un făcut, ambele continuă, potrivit serviciilor de informaţii, să întreţină relaţii dintre cele mai strânse şi mai cordiale cu Milli Görüs, grupare islamistă a cărei virulenţă antidemocratică, antisemită şi anticonstituţională e notorie. Această virulenţă a determinat autorităţile germane să dispună supravegherea ei de către serviciile secrete.

Autorităţile germane nu sunt la primul lor demers antiterorist de acest fel. În ultimii ani, oficialităţile au interzis şi alte două formaţiuni islamiste însărcinate să strângă bani pentru Hamas, între ele aşa-zisa organizaţie „Al Aksa”, şi succesoarea ei, zisă „Yatim-ajutoare pentru copii”. Demnă de semnalat e nu doar inventivitatea cu care islamiştii se pricep să-şi boteze organizaţiile într-un mod care să stoarcă bani şi lacrimi unei opinii publice occidentale înclinând spre credulitate. Remarcabilă, de asemenea e uşurinţa înfiinţării lor în societăţile deschise, în ciuda primejdiei enorme pe care o reprezintă pentru toate democraţiile autentice.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Robert Schwartz