Bani 'fantomă' pentru integrarea romilor

Potrivit datelor oficiale, romii trăiesc, în medie, cu zece ani mai puţin decât restul bulgarilor. Una din cauze sunt îmbolnăvirile de cancer. Şi cazurile de tuberculoză sunt, în rândul romilor, de 3 până la 5 ori mai frecvente, iar mortalitatea infantilă e de aproape trei ori mai ridicată decât în rândul bulgarilor care nu aparţin acestei minorităţi.

Deja în 2005 UE a pus la dispoziţie câteva milioane de euro pentru depistarea din timp a tuberculozei şi altor boli în rândul membrilor defavorizaţi ai societăţii bulgare. Cu ajutorul programului PHARE au fost cumpărate trei laboratoare mobile şi trei ecografe în valoare de 1,85 milioane de euro. Alţi 800.000 de euro au fost alocaţi personalului medical şi educării sanitare a populaţiei. Ministerul bulgar al Sănătăţii se obligase să contribuie la acest program preventiv cu fonduri în valoare de 375.000 de euro, însă numai o parte (aprox. 35.000 euro) au fost investiţi cu adevărat şi asta abia cu o lună înaintea expirării programului - atrage atenţia Dessislava Simeonova, din partea Comitetului Helsinki din Bulgaria. Mai mult decât atât, n-a fost făcută nicio mamografie în tot acest timp, iar din cele 38.640 de controale medicale propuse, specialiştii n-au efectuat în realitate decât 3.800, deci numai aprox. zece la sută.

Acest program nu e singurul eşuat. Nici tentativa de integrare a romilor pe piaţa muncii sau construirea de locuinţe pentru această minoritate n-au dat rezultate. Fără efect a rămas programul naţional lansat în 2009, care necesita 27,5 milioane de euro finanţare de la buget, menit a-i scăpa pe romi de dependenţa de ajutorul social şi a-i integra pe piaţa muncii. Cum a fost transpus în realitate acest ţel ambiţios? Pur şi simplu trimiţându-i pe romi, înarmaţi cu mături şi găleţi, să cureţe străzile ţării. Nu-i de mirare că acestei măsuri i s-a spus, în derâdere, "Programul măturii".

Şi demersul privind ameliorarea condiţiilor de trai ale romilor a dat greş. Alt program naţional demarat tot în 2009 vizând construirea de locuinţe în cartierele locuite de romi a fost brusc sistat, deşi era gândit a fi unul pe termen lung. Din suma prevăzută iniţial, de 750 de milioane de euro, între care şi fonduri internaţionale, au fost puse efectiv la dispoziţie pentru ridicarea de locinţe sociale destinate romilor doar 20 de milioane. Cele numai 200 de locuinţe sociale n-aveau cum să rezolve problema romilor, care, pe mai departe, trăiesc în adevărate ghetto-uri.

De exemplu, la periferia oraşului Vetren, din sudul Bulgariei, unde casele, dacă pot fi numite aşa, nu au canalizare şi abia dacă dispun de curent electric. O treime din adăposturile de lemn, în care locuiesc cel puţin 300 de persoane, sunt construite ilegal, nefiind, ca atare, racordate la reţeaua de curent electric. Din acest motiv, unii locatari fură curent de la vecini. În tot cartierul nu există pubele de gunoi, în schimb munţi de deşeuri.

Situaţia e cam aceeaşi în întreaga ţară. Potrivit sociologului Alexei Pamporov, care citează statistici din 2011, aproape 40 la sută din romi trăiesc sub limita sărăciei. Dar nu numai criza economică e cauza acestei stări de fapt. "Bulgaria e campion mondial în adoptarea de programe ambiţioase pentru care nu există finanţare", apreciază Boian Zahariev de la institutul "Open Society" din Sofia. Pentru ridicarea de locuinţe sociale au fost prevăzute, până în 2014, aprox.  7 milioane de euro, o sumă infinit mai mică decât ar fi necesar. Nu-i, deci, deloc de mirare că, în proporţie de 83 la sută, romii îşi încearcă norocul în afara hotarelor ţării. În aprilie, de pildă, se deschide sezonul în Grecia, în mai se merge la cules de caise în Italia, pentru ca după aceea să urmeze recolta de portocale în Spania.

Ce se întâmplă însă cu fondurile UE destinate integrării romilor? În primii 5 ani de la aderarea la UE, Bulgaria a solicitat doar 50 de milioane de euro din banii puşi la dispoziţie de Bruxelles. Cu aceştia s-ar putea construi două sau trei staţii de epurare a apei. Nimic mai mult, însă.