Banii aduc fericirea

"Banii aduc fericirea, atât pentru tine cât şi pentru aproapele tău", scriu astăzi în Elveţia jurnaliştii de la Basler Zeitung, citând, de fapt, un studiu al universităţii canadiene din Vancouver. Rezultatul experţilor revine însă la, paradoxal, înţelepciunile biblice, pentru că mai fericiţi sunt cei care oferă bani sau cadouri şi nu cei care investesc pentru propriile plăceri.

Să rămânem în Elveţia, unde ieri, guvernul de la Berna a decis prelungirea şi extinderea Acordului pentru Libera Circulaţie a Personelor încheiat cu Uniunea Europeană, incluzând acum, şi România şi Bulgaria. Tot Basler Zeitung informează că acordul şi-a dovedit utilitatea şi că integrarea celor două noi state comunitare nu va afecta cu nimic relaţiile cu Uniunea Europeană.

Facem ce facem şi revenim la bani şi investiţii, pentru că Frankfurter Allgemeine Zeitung avertizează asupra riscului, care pândeşte pieţele imobiliare din România. Pentru prima oară, experţii de la HSN Nordbank au inclus pe lista de risc şi pieţele imobiliare din România, Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Slovacia. Se pare că americanii exportă criza financiară şi pe bătrânul continent, cel mai afectate fiind clădirile de birouri, după cum apreciază analiştii citaţi de Frankfurter Allgemeine Zeitung. Germanii însă pot răsufla uşuraţi: imobilele sunt încă ieftine, speculaţiile reduse şi criza departe.

Şi în Franţa, Le Monde analizează criza financiară, amintind de practicile de salvare a băncilor aflate la ananghie, cu infuzii de capital din bugetul public.

Despre o alt fel de criză scriu la Sofia, ziariştii de la Monitor: "În sud-estul Europei există deja o nouă împărţire a sferelor de interes. Trioul Bulgaria, Ungaria şi Croaţia are mai multe puncte comune decât doar recenta recunoaştere a independenţei provinciei Kosovo. Celălalt trio european - Grecia, România şi Serbia - îşi poate menţine poziţia. Ţările balcanice sunt din nou în tabere diferite, dar firul roşu al punctelor comune sau divergente menţine Status Quo-ul în butoiul de pulbere al Europei", conchid bulgarii de la Monitor.

După ce au speculat, înşelat sau poate ucis, deţinuţii din trei închisori austriece primesc o nouă şansă: de a lucra într-un call center organizat chiar în celulele închisorii. Incredibil, dar adevărat, titrează astăzi la Viena Die Presse, reltând povestea de succes a condamnaţilor din Karlau, sprijiniţi de Ministerul Justiţiei din Austria. Este foarte posibil ca vocea de la celălat capăt al firului, care încearcă să te convingă să cumperi produse sau să accepţi contracte pentru prestari de servicii să fie a unuia din cei 26 de deţinuţi, semi-angajaţi ai centrului de comunicaţii din închisoarea de la Karlau.

Chiar dacă unii pun la îndoială legalitatea unei asemenea idei, profitul este evident: 40.000 de euro câştig primul an de funcţionare.

Încheiem cu alte cifre, pe care ediţia online a săptămânalului Der Spiegel le publică în dosarul Nokia. Deşi 2300 de angajaţi ai centrului din Bochum rămân pe drumuri, şeful concernului finlandez Olli Pekka Kallasuvo a încasat în 2007 de trei ori mai mult decât cu un înainte. 3,5 milioane de euro. Altfel calculat salariul lui reprezintă de trei ori venitul lunar al tuturor salariaţilor români ai fabricii Nokia de la Jucu. Sau, ca temă pentru cei pasionaţi de matematică: de câte ori este mai mic salariul mediu de 219 euro al angajatului român faţă de cei 288.000 de euro venit lunar pentru şeful concernului finlandez Nokia?