Barbarie medievală

Ziarul conservator german publică un articol semnat de Reinhard Olt, care scoate în evidenţă contrastul puternic dintre nivelul ridicat al relaţiilor româno-maghiare şi răceala pronunţată a raporturilor dintre Bratislava şi Budapesta. Deteriorarea masivă a acestora din urmă a survenit după decizia oficialităţilor de la Bratislava de a adopta o nouă lege a limbii oficiale, care-i discriminează pe cei o jumătate de milion de maghiari din Slovacia.

Ziarul din Frankfurt atrage atenţia şi asupra situaţiei dificile a minoritarilor maghiari şi români din Ucraina, care "s-ar vedea expuşi asimilării" şi dispariţiei "dacă n-ar fi susţinuţi cât de cât de către Budapesta şi Bucureşti".

Editorialiştii occidentali abordează azi în special alegerile prezidenţiale din Afganistan precum şi punerea în libertate a unuia din asasinii celor ucişi în atentatul terorist libian comis într-un avion ce survola localitatea scoţiană Lockerbie.

Nu puţini comentatori deplâng şi critică vehement decizia autorităţilor scoţiene de a-l elibera înainte de termen pe teroristul dictatorului libian Gaddafi, ale cărui servicii secrete au pus la cale, în anii 80, aruncarea în aer a unui avion american.

Atentatul se soldase cu moartea a sute de oameni, în marea lor majoritate americani şi scoţieni. "Graţiem un ucigaş în masă?" se întreabă Osnabrücker Zeitung, în care mai citim: "Nu e deloc de mirare că prea puţini sunt în stare să înţeleagă eliberarea libianului Megrahi. La urma urmei, în urma prăbuşirii avionului de pasageri la Lockerbie şi-au pierdut viaţa 270 de oameni".

Potrivit ziarului, ar mai exista un motiv serios de nemulţumire, întrucât "persistă îndoielile privind justeţea verdictului prin care a fost condamnat libianul". Ziarul german relevă că "procesul intentat autorilor atentatului de la Lockerbie a alimentat speculaţiile potrivit cărora dorinţa de elucidare a celor petrecute ar fi pălit în faţa puternicelor interese politice aflate în joc".

Pe de altă parte, Schweriner Volkszeitung respinge teoria potrivit căreia eliberarea teroristului "a constituit o favoare făcută şefului statului libian Gaddafi în scopul consolidării relaţiilor economice şi comerciale dintre Occident şi Tripoli", şi califică această ipoteză drept "cinică". Ziarul evocă deopotrivă maladia fatală de care ar suferi Megrahi, tradiţia umanitară a justiţiei scoţiene şi totodată "credibilitatea" ei.

Mai puţin credibilă pare a fi în schimb democraţia afgană. Într-un prim bilanţ al scrutinului prezidenţial afgan de joi, Frankfurter Allgemeine Zeitung se fereşte să califice alegerile drept "un fiasco", subliniind că "atât derularea lor cât şi proporţiile violenţelor care le-au însoţit rămân învăluite în întuneric".

La unison cu majoritatea observatorilor, ziarul din Frankfurt scoate în evidenţă curajul multor afgani de a se prezenta la urne în pofida ameninţărilor talibanilor, motiv pentru care cotidianul Die Welt salută eşecul suferit implicit de extremiştii islamici. Potrivit cotidianului berlinez, „însuşi faptul că scrutinul a avut loc într-o epocă marcată de terorism constituie un succes. Iar curajul alegătorilor de a vota e demn de admiraţie”.

O opinie similară exprimă şi Neue Presse din Hanovra, care concede totuşi că standardul democratic al acestor alegeri nu se poate compara cu cel occidental. În context, Süddeutsche Zeitung din München recomandă politicienilor germani să se abţină de la previziuni cu privire la data retragerii trupelor germane din Afganistan, devreme ce nu e clar deloc când anume se va stabiliza cu adevărat această ţară.

În fine, Nordkurier constată că prelungirea prezenţei acestor forţe occidentale în Afganistan n-are alternativă, dacă e ca această ţară să nu recadă în barbarie medievală.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz