Berlin: euforie faţă de propriile progrese - scepticism faţă de progresele la Bucureşti

„Distanţă decentă” titrează Süddeutsche Zeitung articolul în care se menţionează că Angela Merkel a solicitat Comisiei Europene, până la sfârşitul anului, o notificare privind progresele României în domeniul afacerilor interne şi al justiţiei. În funcţie de aceasta, Germania va decide dacă va cere stabilirea unor măsuri de protecţie valabile deja din data aderării. Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung specifică, de asemenea, în articolul intitulat „România nu este pregătită pentru UE”, că Angela Merkel a confirmat, la întrevederea cu premierul român, îndoielile guvernului german faţă de capacitatea României de a înlătura, la termen, deficitele încă existente, mai ales în domeniul justiţiei.

Din actualitatea germană menţionăm că pentru prima oară, din 2002 încoace, rata şomajului a scăzut sub zece procente. Un eveniment fără îndoială senzaţional, căruia îi sunt consacrate editorialele de astăzi.

„La Berlin se aud strigăte de bucurie”, scrie cotidianul regional din Mainz, Allgemeine Zeitung, întrebându-se, în continuare, „Şi cine este autorul acestui octombrie de aur?”.

Ziarul berlinez Der Tagespiegel, îl citează pe economistul Michael Burda, profesor universitar la Humboldt-Universität din Berlin, care, la rândul lui, îi atribuie laurii fostului cancelar Schröder: „Acest elan pe piaţa muncii se datorează, cel puţin pe jumătate, fostului cancelar, Gerhard Schröder. Meritul Angelei Merkel este acela de a nu fi modificat reforma iniţiată de guvernul precedent”.

Deja citatul cotidian regional din Mainz, Allgemeine Zeitung, este însă de altă părere: „Scăderea ratei şomajului se datorează exclusiv conjuncturii economice mondiale, favorabile în prezent.”

Ziarul economic Handelsblatt din Düsseldorf, subliniază, de asemenea, că actuala destindere pe piaţa muncii nu se datorează politicii actualului guvern: „Nu există nici o singură lege concretă, adoptată în ultimele 11 luni, care să fi generat ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii. Cu toate acestea, marea coaliţie de la Berlin pretinde a fi repurtat în mod direct acest succes. Tocmai aici este însă marea problemă: acest mod de interpretare a statisticilor, la îndemâna politicienilor, duce la repetarea greşelilor economice. Prin interceptarea unui surplus bugetar temporar ca rod al reformelor iniţiate, se creează iluzia unei marje mai largi de acţiune, care de facto este inexistentă”.

Această idee este reluată şi de Frankfurter Allgemeine Zeitung: „În momentul în care secretarul general al Uniunii Creştin-Democrate/Creştin-Sociale, Pofalla, dă ţării o „veste grandioasă”, şi îşi revendică meritele politice pentru noua statistică îmbucurătoare, el nu face decât să sfideze cele în continuare peste patru milioane de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, ca şi pe cele două milioane de cetăţeni, care şi-ar dori să aibă de lucru, dar care din diverse motive nu sunt incluşi în statistică. Pentru marea majoritate, găsirea unui loc de muncă este improbabilă în viitorul apropiat. Un aspect la care se mai adaugă un altul: executivul de la Berlin se străduieşte chiar din răsputeri să anihileze efectele pozitive ale conjuncturii favorabile în prezent, prin majorarea exagerată a impozitelor şi printr-o politică de zigzag în domeniul securităţii sociale. Aceste măsuri periclitează în mare măsură rezultatele benefice obţinute pe piaţa muncii, fără meritul concret al clasei politice”.

Ostsee-Zeitung din Rostock analizează evenimentul pe acelaşi ton critic: „Politicienii s-au lansat într-o euforie generală, cu care ameţesc ţara, abătând atenţia de la problemele multe şi grave, cu care se confruntă. Dacă au apărut noi locuri de muncă, atunci numai în domeniile cu un nivel scăzut de plată, cum ar fi în sectorul call-center-urilor sau la firme care angajează temporar. Putem fi optimişti, dar prea multă euforie se poate lăsa cu mari dureri de cap, a doua zi...”

În acest sens, Abendzeitung din München apreciază, de asemenea, că bazele unei politici eficiente pe piaţa muncii se stabilesc abia acum, cu condiţia ca ministrul muncii, Franz Müntefering, să prezinte săptămâna viitoare un concept concludent de reformă.