Berlinezii fără cetățenie germană nu au drept de vot

Posterele de campanie sunt peste tot în Berlin de câteva săptămâni, dar pentru aproape 20% din berlinezii ele reprezintă numai dovada faptului că nu sunt invitați să participe la alegerile pentru senatul Berlinului din 18 septembrie. Ca în multe alte orașe mari europene, în Berlin trăiesc peste 100 de naționalități diferite (de fapt e vorba de circa 180), dar ca în multe alte locuri, străinii nu au nimic de spus la alegeri. Conform Tratatului de la Maastricht din 1992, cetățenii Uniunii Europene au drept de vot la alegerile locale, atunci când sunt rezidenți în alte țări ale Uniunii.

Dar Berlinul nu este numai oraș, ci și unul dintre cele 16 landuri federale ale Germaniei. Ceea ce înseamnă că guvernul local este reprezentat și în camera superioară a Parlamentului Germaniei, în Bundesrat. De aceea alegerile locale din Berlin se supun legii electorale naționale, care limitează participarea cetățenilor străini. Străinii care locuiesc în celelalte două orașe-stat ale Germaniei, Hamburg și Bremen, au aceeași problemă. Cetățenii UE care locuiesc în Köln, München sau Stuttgart au dreptul la vot în alegerile locale, la fel ca cei care locuiesc în capitale europene ca Paris sau Londra. La Londra chiar și cetățenii Commonwealth au drept de vot. La Berlin e altfel. Aici, cetățeniiUE pot vota doar pentru Consiliile locale din cele 12 sectoare (Bezirke) ale Berlinului.

”Comentarii și furie”

Pentru că 551.000 de berlinezii nu au cetățenia germană, NGO-ul Citizens for Europe a lansat o campanie pentru dreptul de vot, la alegerile pentru senatul Berlinului, al locuitorilor străini care locuiesc în capitală. Deja de câțiva ani buni, campania se bucură de un succes considerabil. Un sondaj Forsa din 2014 arată că 69 la sută dintre berlinezii germani erau de acord ca străinii să poată vota cel puțin la referendumuri.

În plus, toate marile partide din Berlin în afara creștin-democraților (CDU) au fost de acord, înaintea alegerilor din 2011, ca străinii rezidenți în oraș să poate vota, inclusiv partidul câștigător, SPD. Dar apoi, acesta din urmă a votat împotriva unei legi în parlamentul local - un sacrificiu pe care partidul l-a făcut în coaliția cu CDU.

Cinci ani mai târziu, campania organizației Citizens for Europe pare și mai complicată, în contextul creșterii popularității partidului de dreapta, anti-imigrație, ”Alternativa pentru Germania”, care ar putea intra în parlamentul local duminica viitoare. (Sondajele arată în momentul de față că AfD ar obține 15%).

Directorul Citizens for Europe, Martin Wilhelm, a declarat pentru DW: ”Când postăm pe Facebook despre subiectul acordării dreptului de vot locuitorilor care nu sunt cetățeni germani, ni se răspunde cu mult mai multe comentarii și furie decât în urmă cu câțiva ani”. ”Nu numai că ne scriu 'Nu cred că este o idee bună', dar scriu și 'Cred că trebuie să plece toți'. Înainte erau dialoguri civilizate.”

Problemă constituțională?

Judecătoriile germane justificau lipsa dreptului de vot în cazul cetățenilor străini prin Constituție. Atât Curtea Constituțională în 1990 cât și o judecătorie din Bremen în 2014 au decis împotriva dreptului de vot pentru non-germani, pe baza articolului 20.2, care spune că: ”Poporul este autoritatea statului”.

Ambele judecătorii au considerat că aceasta înseamnă cetățenii germani, dar conform Citizens for Europe, este o chestiune de interpretare. ”Acest articol nu menționează explicit poporul 'german', deoarece vorbim despre un principiu democratic și nu unul națiune-stat”, scrie organizația pe pagina de web.

”Se pare că printre judecători și avocați circulă ideea conform căreia Constituția Germană nu ar trebui schimbată”, a declarat Wilhelm. ”Nu este vorba despre a schimba legea: este vorba despre redefinirea interpretării conceptului de 'popor' de către Curtea Constituțională”.

Wilhelm a adăugat că în ultimii 26 de ani, de când Curtea Constituțională a Germaniei a abordat acest subiect, contextul legal s-a schimbat complet. Ca să nu mai vorbim de Tratatul de la Maastricht sau o serie întreagă de convenții OECD și ale Națiunilor Unite pe tema drepturilor omului. ” În plus, judecătorii s-au schimbat”, adaugă Wilhelm. ”Noi credem că de această dată, Curtea Constituțională ar decide că 'poporul' nu înseamnă numai germani, ci toți oamenii care trăiesc în această țară”.

De fapt, multe alte țări justifică dreptul de vot cu rezidența mai degrabă decât cu cetățenia și asta nu numai la nivel local. Conform ”Migrant Integration Policy Index”, legea electorală din Noua Zeelandă oferă cetățenilor UE mai multe drepturi de a participa la deciziile politice decât legea electorală din Germania.