Berlinul elaborează strategii pentru importul de creiere

Coaliţia conservator-liberală de la Berlin pregăteşte o nouă strategie pentru a acoperi lipsa specialiştilor de pe piaţa muncii germane - un plan de măsuri ce va afecta şi un alt domeniu sensibil al politicii federale, anume, imigraţia.

Pe 1 mai au căzut ultimele bariere din calea forţei de muncă provenită din noile state ale Uniunii Europene, cu excepţia României şi Bulgariei. În paralel, însă, Berlinul a relaxat condiţiile de angajare a inginerilor şi medicilor străini, inclusiv din afara spaţiului comunitar. Pieţei muncii din Germania îi lipsesc, însă, specialişti cu înaltă calificare în multe alte domenii în afara celor două anterior enumerate. Ca atare, politicienii liberali din coaliţia federală de guvernământ şi ministrul conservator al Muncii, Ursula von der Leyen, caută soluţii pentru a face Germania atractivă şi a deschide porţi spre ocuparea posturilor vacante de către cetăţenii unor state care nu îşi permit să le valorifice potenţialul creator la preţul corect.

Reguli flexibile pentru o piaţă flexibilă

Cabinetul de la Berlin a redactat un document de 30 de pagini în care sunt descrise oportunităţile legislative menite să oprească subpopularea pieţei muncii. În afara unei strategii care include, între altele, formarea specialiştilor prin identificarea timpurie a vocaţiei, un punct greu al politicii guvernamentale se referă la imigraţie şi integrare. O măsură propusă vizează reducerea plafonului minim de venituri anuale pe care imigrantul trebuie să le obţină pentru a beneficia de loc de muncă în Germania. În prezent, un muncitor venit din străinătate nu poate primi drept de muncă dacă nu face dovada că angajatorul poate să îi asigure 66.000 de euro pe an. Acest nivel ar putea să fie coborât la 40.000 de euro.

Şeful facţiunii parlamentare liberale, Rainer Brüderle, fost ministru al Economiei, a precizat, pentru Hamburger Abendblatt, că noile reglementări ar trebui să aibă un caracter flexibil, pentru a permite o reacţie rapidă la necesităţile la fel de flexibile ale pieţei. "Astăzi ne lipsesc medici şi ingineri, mâine vom avea nevoie de specialişti în alte domenii", a explicat politicianul liberal.

Opt milioane de locuri de muncă neocupate, în 2025

Conform cifrelor actuale difuzate de asociaţiile profesionale, Germania are nevoie, în prezent, de 73.100 de ingineri, tendinţa fiind crescătoare. Construcţiile de maşini industriale şi automobile şi sectorul electrotehnic reclamă două treimi din necesarul neacoperit. Regional, lipsa de ingineri este resimţită mai ales în landurile sudice - Bavaria şi Baden-Württemberg.

Alte domenii sensibile sunt matematica, informatica şi ştiinţele naturii. În plus, pe lângă medici, există o continuă cerere de personal asistent pentru sistemul de sănătate şi îngrijire. "Avem nevoie, pe de o parte, de pregătire profesională - inclusiv pentru cei care, la vremea potrivită, au ratat trenul educaţiei şi specializării. Pe de altă parte, avem nevoie de imigraţie, inclusiv prin păstrarea în Germania a străinilor care studiază aici. Doar cumulându-le pe amândouă putem rezolva problema existentă şi care va aduce Germania, în acest ritm, la situaţia de a avea, în 2025, opt milioane de locuri de muncă neocupate. Dintre acestea, 2.4 milioane vor fi în poziţii ce necesită pregătire academică", a explicat, pentru Deutsche Welle, Klaus Bade, unul dintre experţii germani în materie de studii ale migraţiei şi integrării.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident