Bilanţ optimist după Forumul de la Davos

O relatare de Peter Heilbrunner, adaptată de Alina Kühnel. Lucrările Forumului Economic Mondial de la Davos s-au încheiat duminică. La eveniment au participat peste 2000 de manageri, politicieni, oameni de ştiinţă şi artişti. Primul bilanţ: ediţia de anul acesta a fost mai reuşită decât cea de anul trecut. Optimism şi înţelegere sunt numitorii comuni la finalul Forumului. În ultima zi a Forumului de la Davos, elita economică mondială a beneficiat de mai mult timp pentru discuţii şi concluzii. Înalţii demnitari au părăsit lucrările cu câteva zile înainte. Membrii Forumului Economic Mondial, marile companii din întreaga lume, reprezentate la nivel de conducători, s-au bucurat de liniştea necesară pentru a face bilanţul. De comun acord, aceştia au decis: Davos 2004 a fost mai reuşit decât Davos 2003. Anul acesta nu a existat nici o temă centrală, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu douăsprezece luni, când războiul din Irak era pe toate buzele. Perspectivele economice s-au îmbunătăţit. Andre Schneider, directorul Forumului Economic Mondial se declară mulţumit: "Ediţia de anul acesta a fost din nou una în care spiritul Davos şi-a putut exercita influenţa. Au avut loc discuţii interesante pe teme importante şi am ajuns la idei noi pe care sperăm să le punem cât mai repede în practică." Bilanţul economic este, spun organizatorii, satisfăcător. Prezenţa vicepreşedintelui american, Dich Cheney, a alimentat speranţele unei revigorări a relaţiilor transatlantice. Mohammad Chatami, preşedintele Iranului, s-a declarat, în timpul forumului, drept adept al libertăţii şi democraţiei. În replică, şeful Organizaţiei pentru Energie Atomică de la Viena, Mohamed el Baradei, a acordat o notă bună autorităţilor de la Teheran în atât de combătuta chestiune a programului atomic iranian. Şansele ca Naţiunile Unite să revină în această ţară sunt acum, după Forumul de la Davos, mult mai mari. Între atâtea iniţiative politice, există riscul de a uita că în dezbaterile unei manifestări economice discuţiile de gen trebuie să fie proponderente. În acest domeniu, nu s-a ajuns la rezultate concrete, deşi poziţii contradictorii au existat din plin. James Schiro, şeful companiei de asigurări din Zuerich, consideră ca o conduită etică nu poate fi impusă. Recunoaşterea, însă, a unui comportament corect este cerinţa minimă pe care atât membrii unei societăţii cât şi membrii Forumului ar trebui să o îndeplinească. Poziţia acestuia nu trebuie văzută doar ca un apel la propria branşă, ci şi ca un mesaj adresat criticilor globalizării, care pretind un codex etic pentru marile concerne internaţionale. Mathias Herfeldt de la Public Eye Davos, o manifestare social- critică împotriva globalizării, crede că: "Perioada anilor 90, în care se putea vorbi cu detaşare despre globalizarea neo-liberală, despre pieţele libere ca soluţie pentru toate problemele, este depăşită. Au existat multe scandaluri. S-a observat că, de pe urma acestui proces de globalizare, nu au profitat toţi. De aceea sunt aşteptate acum reacţii. Luările de poziţie au loc doar la nivel retoric. Sperăm ca, în curând, să fie înregistrate şi primele fapte." Managerii au cam căzut pe gânduri, dar interesul lor major rămâne, în continuare profitul. Marilyn Nelson, şefa Consiliului Director al Holdingului american Carlson, arată, însă, cum se pot combina morala şi afacerile. Aceasta le-a pus în vedere colegilor săi bărbaţi să ia mai în serios femeile, ca şi potenţiale cliente. Ele asigură, în societatea americană, 80 la sută din consum. Pentru ţările în curs de dezvoltare, ar fi un risc prea mare dacă rolul femeilor nu ar creşte, rămânand la acelasi nivel ca în prezent. Atât sănătatea cât şi educaţia copiilor ar fi puse în pericol. Davos s-a redescoperit în acest an. Acesta este probabil cel mai surprinzător rezultat al ediţiei care s-a încheiat ieri.