Bilanţul dialogului Bush - Blair

Azi se încheie vizita preşedintelui american George Bush junior în Marea Britanie, un eveniment umbrit de atentatele comise la Istanbul împotriva consulatului britanic şi a băncii HSBC dar şi de demonstraţiile anti- Bush de la Londra , la care au participat zeci de mii de persoane. In ultima zi a sejurului său oficial în Marea Britanie Seful Casei Albe împreună cu soţia sa Laura, au petrecut la invitaţia premierului Tony Blair şi a soţiei acestuia Cherry, cîteva ore "la ţară" la Sedgefield, unde cei patru au şi luat micul dejun în localul Dun Cow Inn. Dar, în pofida impresiei de relaxare pe care trebuie să o degaje această ultimă etapă a prezenţei preşedintelui american în Marea Britanie, efectele atentatului comis ieri la Instanbul, implicaţiile internaţionale ale acestuia şi strategiile viitoare ale campaniei antiteroriste au continuat să domine dialogul americano-britanic la cel mai înalt nivel.

Desfăşurată sub incidenţa unor măsuri de securitate lipsite de precedent, umbrită grav de atentatele de la Istanbul, săvîrşite deloc întîmplător în momentul culminant al dialogului americano- britanic pe teme de securitate internaţională şi combatere a terorismului, vizita preşedintleui american George Bush junior şi a soţiei sale în Regatul Unit a avut o valenţă simbolică, dincolo de componentele ei istorice. Ea a trebuit să demonstreze unitatea de convingeri şi opinii a celor doi parteneri, chiar dacă unele aspecte concrete ale relaţiilor bilaterale , precum soarta celor nouă cetăţeni britanici deţinuţi la Guantanamo, sau taxele vamale impuse ilegal de Statele Unite importurilor de oţel din Europa, au rămas în continuare neclarificate. Aşa cum menţionau în această dimineaţă nu puţini observatori politici , englezii au motive să se întrebe cu ce s-au ales pînă acum de pe urma foarte strînsei lor relaţii cu Statele Unite.

Cert este că rolul lui Tony Blair în medierea dialogului transatlantic sau eforturile depuse de a apropia Washingtonul de Naţiunile Unite nu pot fi sub nici un pretext trecute cu vederea. Iar dacă înaintea atentatului de la Isntabul încă mai domnea impresia că dată fiind degradarea situaţiei în Irak, , Statele Unite ar părea dispuse să predea mai repede autorităţilor irakiene puterea,după oribilul act terorist soldat cu aproape 30 de morţi şi sute de răniţi, Bush şi Blair şi-au reiterat hotărîrea de a duce pînă la capăt campania antiteroristă şi misiunea de instituire a democraţiei şi drepturilor omului în Irak şi în întreaga regiune. Fundamentul ideologic al acesti misiuni a fost enunţat răspicat de preşedintele american şi în timpul vizitei sale la Londra.Tony Balir a remarcat prin nurmare că discrepanţa între actele teroriste de la Istanbul şi discursul preşedintleui american care şi-a expus strategia unei păci progresive este imensă , că filozofiei toleranţei şi libertăţii i se opune o ideologie a urii. Tot premierul britanic a atras atenţia asupra unei alte situaţii bizare: în timp ce bombele islamiştilor fanatizaţi explodau la Istanbul, demonstraţii protestau la Londra împotriva războiului din Irak, dînd complet uitării faptul că oribila dictatură a talibanilor sau a lui Saddam au călcat în picioare cele mai elementare drepturi ale omului şi în special ale femeii. Presei,cei doi oameni de stat şi buni prieteni le-au făcut două declaraţii esenţiale: cea dintîi vizează evoluţia situaţiei din Irak unde pînă la jumătatea anului 2004 va trebui instalată o administraţie d de tranziţie urmînd ca în 2005 să fie adoptată noua constituţie care să permită instituirea unei administraţii permanente.Cît despre declaraţia referitoare la multilateralism,ea mizează în continuare pe relaţiile privilegiate americano britanice, pe rolul sporit al NATO în seoclul XX , ca factor fundamental de securitate, pe compatibilitatea dintre Alianţă şi Uniunea Europeană a cărei politică de securitate şi apărare trebuie să fie cît se poate de transparentă. De asemenea a fost asumată explicit şi viziunea comună a unei convieţuiri paşnice între palestinieni şi evrei prin existenţa a două state suverane precum şi necesitatea continuării eforturilor de pacificare , democratizare şi liberalizare a întregii reiguni. Joi în timp ce George Bush se afla la Londra candidatul democrat la preşedinţia Statelor Unite generalul în retragere Wesley Clark propunea o nouă cartă atlantică în lupta împotriva terorismului.Primul articol porpune angajamentului american o colaborare prioritară cu aliaţii şi partenerii săi democratici.Naţiunile europene trebuie la rîndul lor să-şi asume acelaşi angajament pe care fosutl general l-a denumit"un angajament preventiv".