„Biotehnologia albă”

Primele aplicaţii ale unei „biotehnologii” urcă în urmă cu aproximativ 5000 de ani, şi anume la producerea alimentelor, de exemplu pîine, vin, bere, prin folosirea drojdiei, varză murată sau produse lactate – brînză, iaurt, chefir. Alături de epurarea apelor menajere şi producerea de compost, astfel de aplicaţii formează biotehnologia convenţională. Despre o biotehnologie modernă se poate vorbi abia odată cu aplicarea metodelor din genetică şi din biologia moleculară.

Există o „biotehnologie verde”, care se ocupă cu transpunerea proceselor biologice la creşterea plantelor. Există o „biotehnologie roşie”, care constă în aplicarea procesele biologice în medicină. Se vorbeşte chiar de o biotehnică albastră marină şi de una gri ecologică.

„Biotehnologia industrială sau albă” desemnează utilizarea proceselor biologice în cadrul procedeelor tehnice şi al producţiei industriale. Aspectul esenţial al biotehnologiei albe este componenta ecologică, scopul ei fiind de a stimula dezvoltarea şi optimizarea proceselor şi produselor nepoluante în industria chimică, farmaceutică, alimentară sau textilă. Un exemplu îl constituie folosirea enzimelor în producţia chimică.

Funcţia lor de catalizatori foarte eficienţi şi nepoluanţi recomandă enzimele pentru cele mai diverse procese tehnologice. Aşa, de pildă, la înălbirea pînzei de jeans: faţă de procedeele convenţionale, cele biotehnologice cu enzime au un consum de energie redus, iar apele reziduale sunt mult mai puţin poluate. Un alt exemplu: la prelucrarea zărului pentru obţinerea acidului lactic cu ajutorul enzimelor, poluarea mediului este redusă aproape la zero. Mai mult, ea este rentabilă sub aspect economic. Metode tehnologice care folosesc enzime regăsim şi în industria hîrtiei şi în prelucrarea pieilor.

Biotehnologia albă este o ramură în plin avînt. După aprecierea experţilor de la Fundaţia Germană pentru Mediu (DBU), pînă în anul 2010 aproximativ o cincime din cifra de afaceri a industriei chimice din întreaga lume va reveni proceselor şi produselor biotehnologice. Această cifră de afaceri se va ridica la cca 250 de miliarde de euro. Fundaţia a finanţat pînă acum inovaţii biotehnologice cu peste 60 de milioane de euro. Chimia modernă – precizează specialiştii – nu va fi înlocuită, ci doar completată de noile ramuri. Între timp arată interes pentru „biotehnica albă” şi politicienii. Într-un cadru oficial, ministrul german al Economiei, Wolfgang Clement, s-a arătat convins că există un mare număr de produse şi metode care oferă pentru diferite ramuri industriale soluţii interesante sub aspect ecologic şi tot mai mult şi economic.