Bomba sau bombardarea?

Editorialişti, care se mai ocupă de moartea scriitoarei estgermane, Christa Wolf, o autoare de succes în vest, care a colaborat o vreme cu securitatea comunistă STASI.

Spaţii ample se alocă şi vizitei birmane a şefei diplomaţiei americane precum şi antantei franco-germane în criza din zona euro.

„Merkel îşi flexibilizează poziţia dură în chestiunea euro”, anunţă în context Süddeutsche Zeitung. Ziarul din München îşi informează cititorii că şefa executivului de la Berlin ar fi gata să tolereze ca Banca Centrală Europeană să cumpere în continuare obligaţiuni ale statelor înglodate-n datorii, în schimbul unei restructurări a tratatelor europene.

La rândul său, cotidianul berlinez Die Welt semnalează pe larg retragerea din România a concernului finlandez Nokia şi reluarea drumului său spre răsărit: un drum început la Bochum, în Germania, continuat la Jucu, lângă Cluj, înainte de a se încheia, eventual, în China comunistă.

Acelaşi ziar consemnează investigaţiile antiteroriste ale autorităţilor germane, care bănuiesc că regimul iranian se pregăteşte de război cu SUA şi a pus la cale, între altele, atentate antiamericane în Germania.

Die Welt semnalează embargoul petrolier al UE care ar putea fi impus mullahilor persani după luarea cu asalt a ambasadei britanice de la Teheran.

Saarbrücker Zeitung admite că vestul are multe motive întemeiate să se gândească la o intervenţie militară împotriva Iranului, ale cărui ambiţii nucleare, încălcări ale drepturilor omului şi ajutoare acordate terorismului internaţional sunt notorii. Dar cotidianul de stânga din Saarbrücken nu crede că ascensiunea Iranului ca putere nucleară s-ar mai putea împiedica prin operaţiuni militare.

Osnabrücker Zeitung aminteşte de ameninţările cu genocidul la adresa Israelului, a cărui ştergere de pe hartă au evocat-o mai marii iranieni, de provocările neîncetate ale regimului de la Teheran pe eşichierul internaţional, precum şi de munca lor la confecţionarea primei bombe atomice.

„Potentaţii iranieni şi-au demascat de mult natura criminală”, scrie ziarul, cerând occidentului, şi mai cu seamă Germaniei, să renunţe la orice toleranţă economică faţă de firmele care fac comerţ cu iranienii şi să întreprindă tot ce le stă în puteri spre a destabiliza regimul persan.

Şi Süddeutsche Zeitung şi-a pierdut răbdarea cu regimul iranian. Dar ziarul de stânga din Bavaria cere să se adopte toate măsurile posibile spre a se evita "atât bomba iraniană cât şi bombardarea Iranului".

Ar fi, potrivit ziarului, o proastă dilemă, ce trebuie ocolită, atâta vreme cât "SUA, paralizate înaintea apropiatei campanii electorale prezidenţiale, nu mai au spaţiu de manevră". În aceste condiţii, singura soluţie ar fi sancţiuni hotărâte ale întregii Uniuni Europene, recomandă ziarul münchenez.

Tot la stânga spectrului politic, Frankfurter Rundschau crede că războiul cu Iranul ar putea fi iminent şi că ar trebui făcut orice spre a se evita ca "Israelul să tragă primul foc".

În răstimp, lovitura care-i înspăimântă aproape la fel de rău pe comentatorii europeni a aplicat-o rezultatul primei runde a alegerilor egiptene, care a dat câştig de cauză islamismului extremist, după cum relevă Tagesspiegel din Berlin.

Iritaţi se arată unii dintre editorialişti şi de autorităţile federale care încearcă, vădit, să-şi compenseze carenţele din trecut afişând o activitate febrilă de clarificare a delictelor extremei drepte. În Germania procuratura a lansat apeluri populaţiei, cerându-i să contribuie la elucidarea cazurilor de terorism german de extremă -dreapta.

Or, afişele publicate amintesc de epoca anilor 70 şi 80 când Germania apuseană era însângerată de teroriştii de extremă-stânga.

Unii observatori critică, în context, noile demersuri ale poliţiei, care pare neajutorată. Varii editorialişti se întreabă de ce oficialităţile n-au acordat suficientă atenţie extremei drepte. Frankfurter Allgmeine Zeitung nu crede că autorităţile germane ar fi eşuat complet ori ar fi fost complice cu neonaziştii. Nu puţini comentatori cer din nou reluarea procedurilor de interzicere a partidului neonazist NPD, care s-ar impune în urma descoperirii unor legături între un fost demnitar al formaţiunii şi proaspăt depistaţii terorişti de extremă dreapta.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz