1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Bruxelles: lucrurile încă departe de "normal"

Andrea Rönsberg/os12 aprilie 2016

Principalii membri ai celulei teroriste responsabile pentru atentatele din 22 martie au fost capturați. Locuitorii capitalei belgiene care revin acasă după sărbătorile pascale găsesc însă orașul în continuare tulburat.

https://p.dw.com/p/1IThf
Parc Cinquentenaire, Bruxelles
Parc Cinquentenaire, BruxellesImagine: DW/A. Rönsberg

Pare o zi normală la Bruxelles. Cu temperaturi spre 20 de grade Celsius și soare, mulți angajați ai instituțiilor europene au ieșit la aer în pauza de prânz, în parcurile din apropiere. Faptul că nu plouă pare singurul lucru ieșit din tipar.

Dar este doar parțial adevărat. La trei săptămâni de la atacurile teroriste din 22 martie, chiar după ce suspecții principali au fost arestați, capitala belgiană se află tot în alertă sporită de terorism, cu soldați înarmați care patrulează peste tot și cu un metrou care încă nu și-a reluat circulația normală.

Aeroportul funcționează din nou, dar nu la capacitate normală. Măsurile sporite de securitate generează însă asemenea aglomerații în trafic, încât oamenii părăsesc taxiurile și o iau pe jos spre aeroport.

Pe scurt, cei care au revenit din vacanță cu speranța că vor găsi un oraș 'normal' s-au înșelat.

Transportul public, încă afectat

Luni au fost redeschise pentru circulație noi stații de metrou, dar stația Maelbeek, unde au murit 16 persoane în urma atentatului din 22 martie, rămâne închisă. Și nu este singura în această situație: 17 din cele 69 de stații de metrou din Bruxelles sunt scoase din funcțiune.

Stația de metrou Maelbeek, unde trecătorii încă comemorează victimele atentatelor
Stația de metrou Maelbeek, unde trecătorii încă comemorează victimele atentatelorImagine: DW/A. Rönsberg

"Suntem gata să deschidem mai multe stații, dar trebuie să primim mai întâi garanțiile de securitate", a declarat un purtător de cuvânt al serviciului de transport public STIB-MIVB. Aceste garanții, sub forma de forțe de securitate, trebuie asigurate de guvernul federal.

Mai mulți soldați pentru deschiderea mai multor stații de metrou

Guvernul a mobilizat de luni încă 300 de soldați pentru a asigura securitatea străzilor și metroului din Bruxelles. Sindicatul lucrătorilor din sistemul public se plânge însă că "situația devine insuportabilă."

Soldați belgieni, de pază la reședința premierului
Soldați belgieni, de pază la reședința premieruluiImagine: DW/A. Rönsberg

La Bruxelles, nivelul de alertă teroristă oscilează între 3 și 4 (amenințare serioasă și posibilă, respectiv risc iminent de atacuri), încă din noiembrie 2015, după atentatele de la Paris. Poliția și armata au dus greul acestei situații.

"Sunt angajați care nu au mai putut pleca de luni de zile în vacanță și care sunt epuizați", spune Thomas Renard, expert de securitate. "Nu putem menține acest nivel de alertă pe termen nedefinit."

Locuitorii din Bruxelles nu sunt convinși că sporirea numărului de soldați va grăbi normalizarea transportului în comun. "Nu știu ce pot face soldații pentru a preveni un nou atentat", spune Emanuel, cetățean francez care lucrează pentru UE. "Ce să facă soldații când cineva decide să se arunce în aer?"

'Nu s-a terminat'

Deși vremea e frumoasă, atmosfera din oraș nu e prea însorită. Chiar dacă majoritatea suspecților se află în custodie. Inclusiv Mohamed Abrini, identificat drept al treilea atacator de la aeroport, cunoscut drept "bărbatul cu pălărie".

Mai mulți experți se îndoiesc însă că Abrini ar fi cu adevărat "bărbatul cu pălărie" și pun sub semnul întrebării dorința prea mare de colaborare a acestuia cu poliția. De ce ar recunoaște atât de rapid și ar face publice planurile privind alte atacuri? Și de ce ar fi ales să vândă pălăria după care urma să fie identificat, în loc să o arunce?

"Sigur nu s-a terminat încă", crede Renard. "Vedem acum că nu a fost vorba doar de celule individuale responsabile pentru atacurile de la Paris și Bruxelles, ci a fost de fapt o rețea. Nu știm dacă rețeaua a fost sau nu distrusă în totalitate."

Emanuel și colegii săi de la UE nu-și fac iluzii. "Problema nu a fost rezolvată de la rădăcina ei", spune Nello, născut în Italia.

"Cred că asta va mai dura încă 20-30 de ani."