Impas la Bruxelles

Atmosferă încărcată la Bruxelles. Statele membre UE sunt supărate pe Grecia, pentru că Atena nici nu securizează îndeajuns granițele cu Turcia, și nici nu înregistrează cum trebuie refugiații. În plus, disputele în legătură cu repartizarea refugiaților nu se liniștesc, din cauza diferențelor majore de atitudine între țările din Europa de Est, Germania și Suedia. Iar de când Slovacia și Ungaria au depus o plângere la Curtea Europeană de Justiție, împotriva cotelor obligatorii, situația este și mai gravă. Mai rău nici că se poate.

Succes în lupta împotriva terorii

Pe acest fond, miniștrii de Interne sunt cu atât mai mulțumiți de alt succes: s-a ajuns în sfârșit, după ani de zile, la un numitor comun, în ceea ce privește stocarea datelor pasagerilor companiilor aeriene. Chiar și parlamentarii europeni care nu erau de acord cu această măsură, au acceptat compromisul. Planul este ca timp de șase luni, să fie stocate datele tuturor pasagerilor care intră și ies de pe tertoriul Uniunii Europene. Urmează apoi să fie păstrate până la cinci ani. Vor fi create bănci naționale de date, între care se va face schimb de informații.

Miniștrii de interne au găsit o soluție și pentru zborurile intraeuropene: având în vedere că PE a blocat acest punct, statele membre au decis să stocheze în mod voluntar și datele acestor pasageri. Franța și-a dorit inițial stocarea datelor pe perioade mult mai lungi, dar s-a mulțumit apoi cu acest compromis. Acordul a fost posibil numai pe fondul pericolului terorist. Bruxelles-ul este speriat de libertatea de mișcare pe care au avut-o unii teroriști implicați în atentatul de la Paris. Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a implementa această regulă în legislația națională. Parlamentul European va da undă verde cel târziu în ianuarie.

Grecia acceptă

Cu o seară înaintea întâlnirii miniștrilor de Interne, Grecia a cerut în sfârșit ajutor din partea UE pentru preluarea și înregistrarea refugiaților și pentru securizarea granițelor. Până în acel moment, guvernul Tsipras refuzase orice implicare a Bruxelles-ului: întemeierea așa-numitor Hotspots a întârziat, aparatura primită pentru preluarea amprentelor digitale nu a fost folosită, iar funcționarii Frontex, puși la dispoziție pentru a sprijini autoritățile grecești, nu au intrat în acțiune.

Miniștrii de interne au demarat, cu ajutorul Comisiei Europene, un fel de presiune constructivă asupra Greciei. Țara ar fi fost exclusă din spațiul Schengen pentru doi ani, dacă nu și-ar fi securizat granițele externe împotriva valului interminabil de refugați. Alexis Tsipras a înțeles mesajul, acceptând într-un final, ajutorul oferit de UE.

Rămâne de văzut în ce fel se vor eficientiza controalele pe granița maritimă cu Turcia. Thomas de Maizière, ministrul german de Interne, a criticat din nou situația din zonă, spunând că este ”deficitară”.

Ce vrea să spună Donald Tusk în interviu?

În toiul discuțiilor aprinse de la Bruxelles, interviul acordat în presă de președintele Consiliului European, Donald Tusk, a lovit ca un fulger: el își dorește un schimb de paradigmă în politica față de refugiați, pledând pentru închiderea porților Europei. Criticii lui Tusk văd în această atitudine un afront la adresa cancelarei federale și paie pe foc pentru țările est-europene care refuză să accepte refugiați. Germanii au trecut rapid peste acest episod, argumentând că nu stă nimeni să analizeze fiecare interviu. Totuși, unii se întreabă în continuare de ce ar fi declarat președintele Consiliului una ca asta.

Judy Dempsey, de la institutul de cercetare Carnegie Europe, vede acest interviu altfel: ”Din punct de vedere politic și moral, Tusk rezolvă partea murdară. Prin această declarație, reacționează la presiunile majore din partea statelor membre, cărora Germania cu greu le mai face față”.

Prin faptul că oficializează aproape această rezistență, îi oferă cancelarei timp și spațiu de manevră, e de părere Dempsey. Aceasta consideră că Tusk, în calitate de președinte al Comisiei, poate spune lucruri, pe care Angela Merkel nu și le permite. Interviul ar trebui privit, așadar, mai degrabă ca sprijin, decât ca afront la adresa Germaniei, așa cum cred mulți critici.

Dempsey crede că UE are în continuare o imagine jalnică în ceea ce privește politica față de refugiați. Și Tusk a vorbit în acest interviu numai despre aspectele de securitate. Pe foarte puțini îi mai interesează aspectul umanitar, respectiv că sute de mii de oameni fug de război și de persecuție. După părerea lui Dampsey, singurele țări din Europa care mai pun preț pe soarta acestor oameni sunt Germania și Suedia.